Politică locală
Nicușor Dan a făcut desemnarea. De acum, răspunsul trebuie să vină din Parlament
România are, în sfârșit, un premier desemnat. După luni de blocaj politic, consultări și negocieri fără o majoritate clară, președintele Nicușor Dan a pus pe masă un nume: Siegfried Mureșan. De aici înainte, însă, criza politică intră într-o etapă diferită.
Președintele și-a exercitat atribuția constituțională de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Siegfried Mureșan a acceptat, iar PNL, USR și UDMR și-au anunțat susținerea pentru el. Problema este că aceste trei partide nu au, singure, suficiente voturi pentru a instala Guvernul. Aici începe adevăratul test pentru Parlament.
Cotroceniul a pus un nume pe masă. Parlamentul trebuie să dea un răspuns
Nicușor Dan a recunoscut deschis că nu există o majoritate parlamentară conturată. Tocmai de aceea, după consultările cu formațiunile politice, a ales candidatul care, potrivit declarațiilor sale, a strâns cele mai multe susțineri dintre variantele discutate: Siegfried Mureșan.
Din momentul desemnării, centrul de greutate al crizei se mută inevitabil de la Palatul Cotroceni către Palatul Parlamentului. Acolo trebuie găsite voturile, negociat programul de guvernare și decis dacă România primește un Guvern cu puteri depline sau dacă blocajul politic continuă.
170 de voturi nu înseamnă majoritate
PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan, dar împreună dispun de aproximativ 170 de voturi. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233. Diferența nu poate fi acoperită de președinte, ci numai politic, prin negocieri și prin voturile parlamentarilor.
Din acest moment, fiecare partid parlamentar trebuie să explice nu doar ce candidat nu dorește, ci și ce soluție concretă propune pentru formarea unei majorități. România nu poate rămâne la nesfârșit într-o succesiune de nominalizări respinse, mandate depuse și negocieri fără rezultat.
Urmează testul partidelor
Siegfried Mureșan are acum misiunea de a construi programul și echipa cu care să meargă în fața Parlamentului. A anunțat deja că lucrează împreună cu PNL, USR și UDMR la programul de guvernare. Dar indiferent cât de bun sau slab va fi acel program, verdictul nu se va da la Cotroceni. Se va da prin vot.
Iar acest lucru schimbă întrebarea politică a următoarelor zile. Nu mai este suficient să întrebăm pe cine desemnează președintele, ci ce fac partidele cu desemnarea pe care o au în față. O susțin? O resping? Negociază? Propun o formulă alternativă capabilă să strângă o majoritate? Sunt dispuse la compromis sau preferă prelungirea crizei? Aceste răspunsuri trebuie să vină din Parlament.
România are nevoie de o majoritate, nu doar de încă un nume
Criza actuală nu este, în esență, doar o criză de persoane. Este o criză de majoritate. Poți schimba numele premierului desemnat, dar aritmetica parlamentară rămâne aceeași atât timp cât partidele nu ajung la o formulă care să strângă suficiente voturi.
Nicușor Dan a făcut desemnarea. Siegfried Mureșan a acceptat-o. PNL, USR și UDMR și-au anunțat susținerea și au început discuțiile pentru programul de guvernare. Urmează Parlamentul.
Iar dacă un nou Guvern nu va putea fi învestit, explicația va trebui căutată în primul rând în voturile care există sau nu există în Legislativ și în capacitatea partidelor de a construi o majoritate.
Pentru că, din acest moment, întrebarea esențială nu mai este cine intră la consultări la Cotroceni. Întrebarea este cine ridică mâna în Parlament.
Politică locală
Dan Andronic denunţă manipularea celor de la G4Media! Cum a fost inventată acuzația la adresa ambasadoarei SUA
O relatare publicată de The Wall Street Journal despre ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a produs rapid ecouri în presa din România. Numai că între ceea ce relatează publicația americană și concluzia afișată în titlul ales de G4Media există o diferență importantă, susține jurnalistul Dan Andronic într-un editorial publicat sâmbătă de Evenimentul Zilei.
Controversa pornește de la o cină desfășurată în luna martie, la Atena, la care au participat oficiali americani și greci. Potrivit relatării WSJ, în timpul unei dispute cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, Guilfoyle s-ar fi referit la apropiata cădere a guvernului român și ar fi spus că Statele Unite pot face același lucru și altor țări. Relatarea se bazează pe mărturia unei persoane prezente la cină și pe persoane cărora le-ar fi fost povestit ulterior episodul. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației.
Problema semnalată de Andronic apare însă în momentul în care această relatare ajunge în România.
G4Media a titrat că ambasadoarea „a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Bolojan, potrivit Wall Street Journal”. Mai departe, publicația a legat episodul de Coridorul Vertical de Gaze și de poziția fostului premier Ilie Bolojan față de achiziționarea gazelor naturale lichefiate americane.
Ce spune sursa și ce spune titlul?
Aici se află miezul criticii formulate de Dan Andronic.
Potrivit analizei sale, articolul WSJ relatează conversația atribuită ambasadoarei, dar nu formulează explicit concluzia că Statele Unite au provocat demiterea lui Ilie Bolojan. Mai mult, Andronic subliniază că numele lui Bolojan nu apare în pasajele din investigația americană referitoare la România și că elementele privind opoziția față de Coridorul Vertical, Nova sau proiectul de la Doicești sunt introduse în relatarea G4Media, nu prezentate de WSJ ca dovezi ale unei operațiuni americane de schimbare a guvernului.
Diferența nu este una minoră.
Una este să relatezi că un diplomat american ar fi făcut o afirmație ambiguă și extrem de controversată despre capacitatea SUA de a influența situația politică din alte state. Alta este să transformi acea afirmație într-o concluzie potrivit căreia Washingtonul „ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan”.
Chiar o relatare separată a subiectului de către SpotMedia introduce o precizare importantă: informațiile publicate de WSJ nu stabilesc că Statele Unite au provocat demiterea Guvernului Bolojan, ci relatează ceea ce sursele publicației americane susțin că ar fi spus ambasadoarea.
O problemă de cronologie
Editorialul EVZ atrage atenția și asupra cronologiei. Conversația de la Atena ar fi avut loc în martie 2026, în timp ce căderea Guvernului Bolojan s-a produs ulterior. În relatarea WSJ se vorbește, de altfel, despre „prăbușirea iminentă” a guvernului român, nu despre un guvern deja înlăturat.
Este o nuanță esențială pentru interpretarea replicii.
Dacă afirmația atribuită ambasadoarei este autentică, ea rămâne suficient de gravă pentru a merita explicații și investigație jurnalistică. Dar gravitatea unei declarații nu dispensează presa de obligația de a delimita ceea ce știe de ceea ce deduce.
Tocmai aici devine problematică construcția jurnalistică criticată de Andronic: o informație reală este pusă alături de alte informații și interpretări, iar rezultatul poate crea impresia că toate beneficiază de autoritatea și confirmarea The Wall Street Journal.
Nu beneficiază.
De la informație la scenariu
G4Media introduce în continuarea articolului informații despre Coridorul Vertical de Gaze, despre gazele americane, despre demersurile fostului ministru Bogdan Ivan și despre poziția Guvernului Bolojan. Publicația afirmă că solicitările privind achiziția de GNL american au fost temperate de Cotroceni și Palatul Victoria din cauza întrebărilor privind prețul și oportunitatea economică.
Acestea pot constitui subiecte jurnalistice legitime și pot fi analizate separat.
Problema apare atunci când asocierea lor cu investigația WSJ riscă să transforme o succesiune de informații într-o relație de cauzalitate pe care sursa americană nu o demonstrează.
Cu alte cuvinte, faptul că A, B și C sunt adevărate nu demonstrează automat că A a provocat B prin intermediul lui C.
Este exact tipul de diferență pe care presa ar trebui să o explice cititorului, nu să o lase ascunsă între titlu, context și interpretare.
Un titlu mai categoric decât dovezile prezentate
Dan Andronic formulează acuzația într-un limbaj mult mai dur, vorbind despre o „manipulare grosolană”. Dincolo de calificativul editorial al jurnalistului, există însă o problemă concretă care poate fi verificată direct: titlul G4Media afirmă că ambasadoarea „a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Bolojan”, în timp ce pasajul WSJ reprodus chiar de G4Media nu conține această formulare explicită.
Iar aici standardul jurnalistic ar trebui să fie simplu: cu cât acuzația este mai gravă, cu atât formularea trebuie să fie mai precisă.
A susține existența unei intervenții americane în schimbarea unui guvern din România este o acuzație majoră. Pentru o asemenea concluzie este nevoie de dovezi pe măsură, nu doar de un citat controversat, de o cronologie și de mai multe informații conexe puse una lângă alta.
Editorialul integral al lui Dan Andronic poate fi citit în Evenimentul Zilei – „Manipulare grosolană a G4Media cu articolul din WSJ. Cum a fost inventată acuzația la adresa ambasadoarei SUA”.
În definitiv, cazul ridică o întrebare mai largă decât disputa dintre două publicații: unde se termină relatarea și unde începe interpretarea? Presa are dreptul să formuleze ipoteze, să lege informații și să investigheze posibile conexiuni. Dar atunci când ipoteza ajunge în titlu prezentată aproape ca o concluzie atribuită unei surse externe de mare prestigiu, cititorul trebuie să poată distinge foarte clar ce a spus efectiv sursa și ce reprezintă interpretarea redacției.
În acest caz, tocmai această graniță este cea contestată.
Politică locală
Casa văzută de un începător în plante: trei ghivece pe pervaz
Marți seara, în sufragerie, pe pervaz stau trei ghivece pe care nimeni nu le mai băgase în seamă. Un cactus cu o pată moale la bază, o suculentă întinsă spre geam ca un deget, încă una cu frunzele încrețite ca o foaie de hârtie udată și uscată. Cel care le-a primit cadou nu știe dacă ar trebui să ude, să mute sau să arunce. Îl cunoști: se simte depășit și caută o regulă simplă. Nu există una singură. Există în schimb câteva semne pe care le poți citi, ca pe o hartă, dacă ai răbdare să te uiți.
Prima scenă: lumina de la fereastră, la ora patru după-amiaza
Începe cu un experiment fără bani: stai lângă fereastră la ora patru, după-amiaza, și vezi unde cade lumina. Pe pervaz, la un metru în interior, în colțul de lângă canapea. Cele mai multe suculente cer lumină multă, dar nu neapărat soare direct de prânz în plină vară, care poate arde frunzele.
O plantă care se întinde într-o parte, cu tulpina subțire și frunzele depărtate între ele, cere mai multă lumină. Una cu pete maronii, uscate, în formă de petice, a primit prea mult soare dintr-odată. Semnele sunt vizibile cu ochiul liber, nu e nevoie de aparate.
Mai poți privi și culoarea. O suculentă sănătoasă are o nuanță plină, uniformă, iar frunzele sunt ferme la atingere. Când se învinețesc la vârf, de obicei e semn de frig sau de stres, nu neapărat de boală. Când se albesc, e de multe ori lumina prea puternică. Fiecare schimbare spune ceva, doar că limbajul ei nu e cuvinte.
Atenție și la insecte. Un puf alb la subsuoara frunzelor sau lipicios pe tulpină indică de obicei păduchi lânoși. Se tratează la început cu un tampon de vată înmuiat în alcool sanitar, aplicat punctual, iar planta se izolează de celelalte câteva zile. Dacă observi problema devreme, nu se răspândește.
Un obicei bun e să rotești ghiveciul din când în când, cu un sfert de tură, ca planta să crească drept. Altfel se apleacă spre geam și ajunge să arate ca un copil cu ghiozdanul prea greu. Se face în cinci secunde, la fiecare udare.
Dacă geamul dă spre nord și lumina e slabă, rămâne varianta unei lămpi pentru plante, pusă la o distanță rezonabilă și aprinsă câteva ore pe zi. Nu e obligatorie, dar ajută mult iarna, când zilele sunt scurte.
A doua scenă: degetul în pământ, nu paharul în mână
Cea mai frecventă greșeală, spun mulți dintre cei care au avut de-a face cu cactuși, e udatul din obișnuință. Duminică, de pildă, pentru că așa pare logic. Planta nu știe ce zi e. Știe doar dacă solul e uscat sau nu.
Metoda simplă: bagi degetul doi centimetri în pământ. Dacă îl scoți curat și uscat, poți uda. Dacă vine cu pământ umed, mai aștepți. La plantele din ghivece mici, uscarea poate dura câteva zile vara și mult mai mult iarna.
Când uzi, uzi bine: apa trebuie să curgă pe la găurile de jos, apoi lași ghiveciul să se scurgă și golești farfuria. Apa stătută la rădăcini e o capcană. O rădăcină moale, maronie, cu miros greu, spune povestea unei plante pe care cineva a iubit-o prea mult.
Dacă ți se pare că ai exagerat, nu te panica. Scoate planta din ghiveci, lasă rădăcinile la aer o zi sau două, taie părțile moi cu o lamă curată și pune-o în pământ uscat. Multe se refac, iar cele care nu se refac te învață ceva pentru următoarea.
A treia scenă: ghiveciul, pământul și un gol între ele
Un ghiveci fără găuri e o problemă mai mare decât pare. Frumos, din ceramică, cumpărat dintr-un magazin de decorațiuni, dar fără scurgere. Dacă îl ai deja, pune planta în alt ghiveci cu găuri, iar pe acesta îl folosești ca și cache-pot, adică îl lași gol în jur.
Solul pentru suculente e mai afânat decât pământul obișnuit de flori. Se vinde gata pregătit, de obicei amestecat cu nisip sau perlit. Dacă îl faci acasă, ai nevoie de pământ universal și de ceva mineral care să-l străpungă, ca apa să treacă repede.
Un strat de pietriș mic la suprafață nu e doar decorativ: ține frunzele de jos departe de umezeală și face solul să se usuce mai uniform. Se găsește în orice magazin pentru acvarii sau grădinărit și costă puțin.
Mărimea contează: un ghiveci prea mare reține apă care nu se mai usucă, iar unul prea mic încurcă rădăcinile. Regula comună e o diferență de un deget-două între planta mică și marginea vasului.
Mutarea într-un ghiveci mai mare se face primăvara, când planta e în creștere, nu iarna. Scoți planta cu grijă, scuturi puțin pământul vechi, tai rădăcinile moi, dacă există, și o pui în pământul nou fără să o uzi imediat. Aștepți câteva zile, ca eventualele răni să se închidă, abia apoi uzi ușor.
A patra scenă: anotimpurile se văd în frunze
Plantele au ritm, și noi uităm asta. Vara cresc, iarna se odihnesc. Un cactus care nu mai produce nimic nou între noiembrie și februarie nu e bolnav, ci doar în pauză. A-l uda ca vara înseamnă a-l încurca.
Iarna, majoritatea suculentelor vor mai puțină apă, uneori o dată la două-trei săptămâni, uneori chiar mai rar, și un loc răcoros, dar fără curenți. Lângă un calorifer, aerul uscat le stoarce. Lângă un geam rece, frunzele pot avea de suferit. Un colț luminos, într-o cameră moderat încălzită, e un compromis bun.
Primăvara, când zilele se lungesc, cresc și nevoile: mai multă apă, mai multă lumină, eventual un îngrășământ slab, pentru cactuși și suculente, în doze mici. Nu forța nimic. O plantă bine îngrijită primește semnale de la mediu, nu de la noi.
Toamna e momentul în care mulți greșesc: mută plantele de pe balcon înăuntru brusc, după prima noapte rece. Schimbarea bruscă le șochează, iar ele își pierd frunzele de jos. Mai bine le aduci treptat, cu câteva zile de adaptare într-un loc semi-umbrit.
A cincea scenă: să te documentezi fără să te încurci
Când ești depășit, tentația este să cauți totul odată și să te pierzi în sfaturi contradictorii. Alege o singură sursă bună și citește-o cu atenție, apoi aplică. Dacă după două săptămâni nu vezi nicio schimbare, nu te grăbi să muți totul din loc; schimbă un singur lucru odată, ca să știi ce a funcționat. Un material pe subiect, de pildă un material de pe extragsm.ro despre îngrijirea suculentelor, tratează lumina, udarea, solul și înmulțirea pe rând, în ordinea în care apar în viața unei plante, ceea ce te scutește de tabele complicate.
Merită să te uiți și la ce nu spune un astfel de text: numărul exact de zile dintre udări nu poate fi dat, pentru că depinde de ghiveci, de cameră și de anotimp. De aceea observația ta rămâne instrumentul principal, iar articolele rămân doar o hartă generală, bună de consultat când te blochezi.
Notează-ți observațiile pe parcurs: data la care ai udat, schimbările de culoare, cantitatea de lumină. După trei luni vei avea propriul manual, valabil pentru casa ta, nu pentru casa altcuiva. Nu există două apartamente identice, nici două pervazuri la fel de luminoase.
Și rămâi flexibil. Dacă o plantă nu răspunde, nu înseamnă că ai eșuat, ci că ai de aflat ceva despre ea. Uneori se salvează prin tăiere, alteori printr-un ghiveci nou, alteori îi lași timp.
Tot aici intră și înmulțirea, cea mai plăcută parte a poveștii. O frunză căzută pe pământ, lăsată să se usuce o zi, poate scoate rădăcini mici și o plantă nouă după câteva săptămâni. Nu garantează nimeni rezultatul, dar încercarea costă zero și îți arată ce poate planta ta.
Poți schimba plante cu prieteni sau cu vecini. Un butaș primit de la cineva are și o poveste, nu doar o culoare, iar poveștile fac casa mai caldă decât orice decorațiune cumpărată.
A șasea scenă: dacă vrei să faci și altceva în casă
Pasiunea pentru plante duce adesea spre alte mici proiecte: un raft nou, o rearanjare, o reparație de weekend. Cei care au nevoie de un meșter pentru montaj, ajustări sau curățenie pot citi mai multe în secțiunea Prestări servicii de pe extragsm.ro, un colț al site-ului unde apar anunțuri și informații utile pentru casă, într-o formă simplă.
Înainte de orice colaborare, cere detalii clare: ce se face, în cât timp, cu ce materiale. Notează totul într-un mesaj, ca să nu rămână dubii. Nimic din asta nu cere tehnică avansată, doar claritate și puțină grijă.
Ce faci în seara asta
Treci prin casă cu o foaie și un pix. Vezi unde cade lumina, scrie ce plante ai, bagă degetul în pământ la fiecare. Stabilește un loc pentru cele care întind tulpina după lumină și lasă în pace cele care par în regulă. Nu uda nimic înainte să verifici solul. Mâine dimineață, repetă. În câteva zile vei vedea tiparul, iar cel care se simțea depășit va ști deja mai multe decât credea, doar pentru că s-a uitat cu atenție.
Politică locală
Nicușor Dan, de la tribuna ONU: România își consolidează rolul în securitatea Europei
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, la New York, discursul național al României în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, abordând principalele provocări de securitate, politice și economice cu care se confruntă România, Europa și comunitatea internațională.
În intervenția sa, șeful statului a pus accent pe apărarea principiilor democratice și pe pericolul reprezentat de manipularea și dezinformarea din mediul online, dar și pe consolidarea parteneriatului cu Statele Unite și pe rolul pe care România îl poate juca în economia și securitatea Europei.
Războiul din Ucraina și amenințările hibride ale Rusiei au ocupat un loc important în discurs, președintele reafirmând sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova și vorbind despre necesitatea creșterii capacității de apărare a Europei. Nicușor Dan a abordat, de asemenea, situația din Orientul Mijlociu, dosarul nuclear iranian, conflictele din Africa, securitatea energetică și protejarea copiilor în mediul digital.
După discursul susținut de la tribuna ONU, președintele a transmis următorul mesaj:
„A fost o onoare să mă adresez astăzi Adunării Generale a ONU, la New York. Am reafirmat angajamentele noastre față de principiile Cartei ONU și am transmis mesaje clare pe teme esențiale aflate pe agenda globală. Ne leagă de Statele Unite ale Americii o istorie îndelungată de prietenie, marcată de contribuția esențială la căderea Cortinei de Fier și la deschiderea drumului României către democrație și libertate, pentru care le rămânem recunoscători.
În prezent, principala amenințare la adresa democrațiilor este manipularea prin intermediul rețelelor de socializare. Principiul fundamental al democrației este «o persoană, o voce, un vot», dar dacă mii de conturi false se exprimă în mod coordonat, vocea individului nu mai este auzită, iar libertatea de exprimare este negată.
România respectă principiile Cartei ONU – drepturile omului, statul de drept și guvernarea democratică – care au stat la baza dezvoltării noastre din ultimii 37 de ani. Acum, țara noastră a devenit una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială, aliniindu-se standardelor OCDE.
Cel mai important avantaj strategic al nostru îl reprezintă oamenii – oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie din România care modelează industriile viitorului. Suntem un partener credibil și de încredere, gata să contribuie la o prosperitate comună.
O altă preocupare majoră a noastră este consolidarea rezilienței Europei, prin dezvoltarea rezervelor de gaze naturale, inclusiv din Marea Neagră, a mineralelor critice și a altor resurse strategice, esențiale pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și pentru reducerea dependenței de surse de energie impredictibile.
Din păcate, contextul actual este marcat de decizia unui stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, stat care în loc să mențină pacea, urmărește o agendă revizionistă declanșând un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei.
România a simțit direct efectele acestui război prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian. În urmă cu câteva luni, o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială de pe teritoriul nostru, rănind persoane și provocând pagube materiale. A fost un episod dintr-o serie continuă de astfel de incidente.
Am mai spus-o și o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie. Totodată, România acționează responsabil pentru stabilizarea regiunii.
România va continua să susțină capacitatea de reziliență a Republicii Moldova, a doua cea mai afectată țară de războiul din Ucraina. În același timp, rămânem cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în parcursul său european și o susținem activ în fața campaniilor hibride de destabilizare.
Pentru a descuraja războiul hibrid al Rusiei la adresa Europei și încercările sale de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, este nevoie de creșterea cheltuielilor militare. România susține ținta de 5% din PIB pentru apărare, fiind deja la nivelul de 3,7% în acest an.
Suntem preocupați în egală măsură de proliferarea conflictelor la nivel mondial. Este esențial să avansăm în implementarea Planului de Pace pentru Gaza. În cadrul inițiativei «Board of Peace», România și-a oferit sprijinul și a contribuit, până în prezent, la evacuarea medicală a numeroși pacienți, în special copii. Planul de pace al președintelui Trump reprezintă cea mai credibilă cale către pacea și prosperitatea regiunii, iar România susține implementarea sa deplină.
În ceea ce privește Iranul, poziția noastră este clară: Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară! Diplomația trebuie să fie prima opțiune către un acord cuprinzător, verificabil și durabil, care să deschidă drumul către un Orient Mijlociu mai stabil.
Ne reafirmăm sprijinul pentru o pace justă și durabilă în toate regiunile Africii afectate de conflicte. România contribuie la prevenirea conflictelor, la mediere, la consolidarea păcii și la redresarea economică.
România acordă, de asemenea, o mare importanță rolului Organizației Internaționale a Francofoniei în promovarea păcii și securității. România propune un candidat la funcția de Secretar General al OIF, o personalitate cu vastă experiență în domeniul afacerilor internaționale. Candidatura sa reflectă dorința țării noastre de a pune această experiență direct în slujba unei Francofonii mai puternice și mai eficiente.
Ne-am alăturat, totodată, inițiativelor internaționale dedicate educației și protecției copiilor în mediul digital, pentru că un spațiu mai sigur pentru ei înseamnă un viitor mai bun pentru societățile noastre.”
-
Afaceriacum 9 ani(P) Pinocchio și Veverița Zuby la Shopping City Râmnicu Vâlcea
-
Știri din județacum 9 aniGarniturile moto: componente esentiale pentru functionarea motorului unei motociclete
-
Socialacum 4 ani3 soluții pentru a scăpa de ROBOR
-
Exclusivacum 3 aniFostul șef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE (si fost sef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova) s-a pensionat și duce viață de „boier”/Efectul de domino sau o reacție în lanț – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Afaceriacum 9 aniUn NOU magazin Annabella pe strada Maior V. Popescu din Ramnicu Valcea
-
Știri din județacum 6 ani
#Reset Plastic!
-
Exclusivacum 8 aniSOLICITĂM PUBLIC DR. KISS CSABA SĂ NU SE ASCUNDĂ ȘI SĂ RĂSPUNDĂ PERTINENT CERERII ADRESATE DE ZIARUL INCISIV DE PRAHOVA!
-
Exclusivacum 8 aniOPINIE/SRI, MJ, CSM, IJ si ICCJ – grup infracțional organizat

