Schimbări majore la vârful unuia dintre cele mai mari grupuri hoteliere din România. Continental Hotels a anunțat oficial numirea lui Dorel Brisc în funcția de Cluster General Manager pentru unitățile Continental Forum și MyContinental din Sibiu. Această mutare strategică, implementată efectiv încă din primăvara acestui an, marchează o nouă etapă în managementul operațional al companiei din regiune. Informațiile au fost transmise oficial de reprezentanții rețelei hoteliere.

Noul manager își va concentra activitatea pe eficientizarea operațiunilor și adaptarea serviciilor la cerințele actuale ale pieței de turism. Alături de numirea lui Brisc, grupul a anunțat și alte două promovări interne importante la nivelul structurii din Sibiu, consolidându-și astfel echipa de conducere locală.

O carieră de peste un sfert de secol în cadrul grupului

Dorel Brisc nu este un nume nou în cadrul lanțului hotelier. Acesta s-a alăturat echipei Continental Hotels în urmă cu 27 de ani, în 1999, începându-și activitatea la unitatea din Arad. De-a lungul carierei, Brisc a bifat roluri-cheie în diverse departamente din Arad și Oradea, trecând prin sectoarele financiar, vânzări și managementul diviziei de Food & Beverage (F&B).

Experiența sa multidisciplinară reprezintă un atu în noua poziție de coordonare a celor două unități din Sibiu. Mandatul său se va axa pe consolidarea relației cu clienții, dezvoltarea personalului din subordine și adaptarea strategiei de ospitalitate la dinamica economică actuală.

„Turismul reprezintă pentru mine o a doua casă. Cred foarte mult în puterea echipelor unite și în construirea unor experiențe memorabile pentru oaspeți. Îmi doresc ca, împreună cu echipele din Sibiu, să continuăm dezvoltarea celor două hoteluri și să oferim servicii la cele mai înalte standarde”, a declarat Dorel Brisc, noul Cluster General Manager.

Restructurări pe linie operațională în Sibiu

Numirea lui Brisc este însoțită de o reorganizare a echipei de management local. Continental Hotels mizează în continuare pe politica de promovare internă a specialiștilor proprii. În acest sens, George Porancea și Cristian Demian, care activau ca Front Office Manageri în Sibiu, au fost avansați în funcțiile de Operations Manager.

Cei doi manageri operaționali își vor păstra atribuțiile din zona de recepție, însă vor prelua responsabilități extinse privind managementul zilnic al hotelurilor și eficientizarea serviciilor oferite clienților.

Reprezentanții companiei subliniază că aceste decizii fac parte dintr-o strategie pe termen lung de retenție și valorificare a talentelor interne.

„Ne bucurăm să vedem colegi care au crescut profesional în cadrul companiei și care își asumă noi responsabilități. Credem în dezvoltarea internă și în construirea unor echipe puternice, iar aceste promovări reprezintă un pas firesc în consolidarea managementului operațional al hotelurilor noastre din Sibiu”, a precizat Ștefan Balaur, Director Operațional Continental Hotels.

Continental Hotels este unul dintre pilonii industriei ospitalității din România, având o istorie de peste 35 de ani pe piața autohtonă. Grupul operează unități de cazare în principalele orașe și centre de afaceri ale țării.

• Rapoartele internaționale leagă calitatea experienței de la birou de retenția angajaților și de echilibrul dintre viața profesională și cea personală
• Analiza CBC arată că administrarea clădirii, accesul, curățenia și calitatea spațiilor comune au cel mai mare impact asupra satisfacției angajaților
• Angajații pot economisi până la o oră și jumătate într-o zi obișnuită, având acces în campus la servicii de masă, sport, sănătate, activități administrative și opțiuni pentru familii

CLUJ-NAPOCA, 2 iulie 2026 – Cluj Business Campus (CBC), proiect de real estate urban și workplace experience dezvoltat la Cluj-Napoca, crește cu aproximativ 20% prezența angajaților la birou în rândul companiilor chiriașe, printr-un model care aduce aproape de spațiul de lucru o parte importantă din serviciile necesare într-o zi obișnuită: restaurante și cafenea, servicii de sport și recuperare, clinică medicală, grădiniță și școală internațională, precum și instrumente digitale pentru rezervări, acces, sesizări și comunicarea cu echipa de administrare. Totul, în acord cu strategia CBC, construită în jurul direcțiilor Future of Work, Work-Life Balance, Smart Hospitality și One Minute City.

Pentru companii, miza este reducerea timpului pierdut și crearea unor condiții în care prezența la birou se integrează mai ușor în viața de zi cu zi a angajaților.

Evoluția este susținută de experiența companiilor prezente în campus. O companie internațională de logistică și transport multimodal a raportat o creștere de circa 20% a prezenței colegilor la birou după relocarea în Cluj Business Campus. Compania leagă această evoluție de politica internă care încurajează lucrul de la birou și de serviciile disponibile în campus, care fac ziua de lucru mai simplu de organizat pentru angajați.

În același timp, Cloudflight România, companie de tehnologie cu activitate în dezvoltare de software, soluții cloud și inteligență artificială, prezentă de peste 10 ani în campus, indică accesibilitatea, condițiile de lucru de zi cu zi, serviciile disponibile aproape de birou și colaborarea cu echipa de administrare drept elemente care contribuie la satisfacția echipei și la capacitatea de a păstra oamenii pe termen lung.

Această tendință are relevanță la nivel global. Gensler Research Institute, divizia de cercetare a firmei globale de arhitectură, design și strategie pentru spații de lucru Gensler, arată în Global Workplace Survey 2025 că angajații care lucrează în spații percepute drept foarte bune sunt de aproape trei ori mai predispuși să rămână în companie. Studiul a analizat răspunsurile a peste 16.800 de angajați de birou din 15 țări și 10 industrii.

La rândul său, JLL, companie globală de consultanță și servicii în real estate comercial, arată în Workforce Preference Barometer 2025 că echilibrul dintre viața profesională și cea personală a devenit prioritar față de salariu pentru 65% dintre angajații de birou analizați în relația cu actualul angajator. Studiul a inclus peste 8.700 de respondenți din 31 de țări, din companii cu peste 1.000 de angajați.

Ce contează pentru angajați

Pentru CBC, această schimbare mută discuția despre birou dincolo de chirie, localizare și metri pătrați. Spațiul de lucru devine parte din experiența oferită angajaților, iar calitatea acestei experiențe influențează atât disponibilitatea oamenilor de a veni la birou, cât și relația lor cu angajatorul.

Cluj Business Campus a analizat experiența de lucru a comunității de peste 2.000 de angajați ai celor 34 de companii care își desfășoară activitatea în prezent în cele trei clădiri ale campusului.

Analiza a urmărit elementele care influențează satisfacția angajaților și disponibilitatea lor de a recomanda experiența CBC. Rezultatele arată că experiența din campus este apreciată în special prin elementele care influențează direct rutina de lucru: profesionalismul echipelor de recepție și pază, curățenia, atmosfera de la recepție, serviciile de masă disponibile în campus și ofertele dedicate comunității CBC.

Analiza arată însă că elementele cu cea mai mare influență asupra satisfacției generale sunt rezolvarea problemelor semnalate, calitatea spațiilor comune și experiența de acces în campus. Pentru CBC, acestea reprezintă baza pe care pot fi construite ulterior serviciile, ofertele și inițiativele de comunitate.

„Discuția despre readucerea oamenilor la birou ajunge adesea la evenimente și activări. Ele pot completa experiența, însă nu pot compensa accesul dificil, spațiile slab întreținute sau întârzierile în rezolvarea problemelor. Baza este facility managementul: felul în care funcționează clădirea în fiecare zi. După ce această bază este solidă, serviciile disponibile aproape de birou pot face diferența dintre o deplasare obligatorie și o zi de lucru care se integrează mai ușor în viața oamenilor”, spune Vlad Buzoianu, CEO Cluj Business Campus.

Prin concentrarea acestor servicii în același spațiu, angajații pot economisi până la o oră și jumătate într-o zi obișnuită, prin reducerea deplasărilor necesare pentru masă, sport, programări medicale, activități administrative sau nevoi legate de copii.

Despre Cluj Business Campus

Cluj Business Campus este un proiect de real estate urban și workplace experience al Felinvest, companie de dezvoltare imobiliară. Campusul este construit în Cluj-Napoca pe filosofia One Minute City, prin care serviciile pentru muncă și viața de zi cu zi sunt integrate la maximum un minut de birou.

Campusul, cu o suprafață totală de aproximativ 30.000 de metri pătrați, include trei clădiri de birouri, spații de servicii, restaurant, cafenea, sală de fitness, clinică medicală, servicii de kinetoterapie, teren de sport, rooftop, parc privat, spații pentru evenimente, școală și grădiniță internațională.

CBC este dezvoltat în jurul direcțiilor Future of Work, Work-Life Balance și Smart Hospitality, cu obiectivul de a oferi companiilor un instrument concret de employer branding, retenție și cultură organizațională, iar angajaților un mediu de lucru conectat la serviciile și facilitățile de care au nevoie în viața de zi cu zi.

Mii de elevi și profesori au participat la proiecte de sustenabilitate în modă dezvoltate de tineri în școli și comunități din toată țara

București, 29 iunie 2026 – Peste 2.600 de elevi, profesori și membri ai comunităților locale au participat în ultimul an la ateliere, târguri textile, proiecte de upcycling și activități educaționale dedicate modei sustenabile, organizate în cadrul programului „Iubim sustenabilitatea în modă”, dezvoltat de Humana People to People România și Fundația Noi Orizonturi. Proiectul a ajuns în școli și comunități din mai multe județe ale țării și a depășit de peste trei ori obiectivul inițial propus. În cel de-al doilea an de proiect, mii de elevi, profesori și membri ai comunităților locale Brașov, Iași, Reghin, Zalău, Sângeorz-Băi, Sighetu Marmației, Râmnicu Vâlcea, Alțâna și Ploiești au participat direct la activități organizate de cluburile de tineret IMPACT, iar alte sute de elevi au participat la ateliere facilitate în școli de tineri voluntari formați în cadrul proiectului.

Programul a inclus ateliere interactive despre impactul industriei fast fashion asupra mediului, sesiuni de reparare și personalizare a hainelor, târguri de schimb vestimentar, colecte și donații de textile, activități de upcycling, expoziții și prezentări de modă sustenabilă, dar și proiecte care au combinat tradițiile textile locale cu designul contemporan. O parte dintre activități au fost facilitate chiar de adolescenți, prin metoda peer-to-peer learning, în care tinerii îi educă pe alți tineri.

La baza activităților a stat Ghidul educațional „Iubim sustenabilitatea în modă”, dezvoltat în 2024 de Humana People to People România împreună cu Fundația Noi Orizonturi pentru a fi utilizat gratuit de profesori, facilitatori și organizații. Toolkit-ul include patru ateliere interactive de câte 90 de minute și materiale educaționale despre impactul industriei textile asupra mediului, consumul responsabil, traseul hainelor de la producător la consumator, materiale sustenabile și reutilizarea creativă a textilelor.

„În urmă cu doi ani ne-am propus să construim primul program național de educație pentru modă sustenabilă, pornind de la realitatea că tinerii sunt printre cei mai mari consumatori de modă, dar și generația care poate schimba lucrurile. Ne-am dorit să mutăm conversația despre sustenabilitate în experiențe concrete, de la citirea etichetelor și repararea hainelor, până la înțelegerea impactului pe care industria textilă îl are asupra mediului și comunităților. Rezultatele ne arată că atunci când tinerii primesc contextul potrivit, devin rapid ambasadori ai schimbării în propriile școli și comunități”, a declarat Mădălina Corciu, PR&CSR manager Humana People to People România.

Unul dintre cele mai ample proiecte – „Repair to Rewear!” – a fost dezvoltat clubul IMPACT LEGO CNS din cadrul Colegiului Național Silvania din Zalău. Aproximativ 800 de elevi au participat la ateliere de cusut și reparat haine, târguri vestimentare, concursuri dedicate reutilizării hainelor și chiar amenajarea unui spațiu permanent în școală pentru reparații textile, dotat cu mașini de cusut și materiale necesare. Elevii au creat inclusiv o platformă online pentru schimbul și vânzarea de articole vestimentare între colegi.

La Reghin, peste 580 de tineri din clubul IMPACT Blaga au organizat proiectul „Haine cu a doua poveste”, cu  discuții despre impactul fast fashion și ateliere în care au recondiționat haine și au creat covoare țesute din resturi textile. Proiectul s-a încheiat cu o expoziție la Muzeul Etnografic „Anton Badea”, unde elevii au explorat legătura dintre sustenabilitate și tradiția lucrului manual. Clubul Vocea Comunității din Sângeorz Băi a derulat proiectul „Poartă schimbarea cu stil responsabil!”, donând hainele colectate Centrului Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima”. „De la oaie la straie” a fost proiectul tinerilor din clubul IMPACT Green, derulat în comuna Alțâna, județul Sibiu, prin care aceștia au urmărit întregul traseu al lânii, de la stână până la obiecte textile contemporane. Elevii au învățat să spele și să vopsească lâna folosind plante locale, au experimentat procese chimice simple și au lucrat alături de meșteri locali pentru a învăța tehnici tradiționale de tors și țesut. Clubul Green IMPACT Misericordia din Sighetu Marmației a colaborat cu o creatoare de modă pentru a integra motivele tradiționale maramureșene în designul contemporan.

Potrivit evaluării finale, la care au participat 340 de tineri, cele mai mari schimbări de comportament au fost către consumul etic și conștientizare. Dacă peste 80% dintre participanți declarau înaintea atelierelor că nu discută despre încălzirea globală sau despre consum responsabil, mai mult de jumătate dintre aceștia spun acum că intenționează să adopte astfel de practici, cel puțin ocazional. Dacă 62% dintre participanți spuneau că nu obișnuiau să citească etichetele hainelor înainte de proiect, iar 57% că nu cumpărau haine second-hand sau produse realizate responsabil, majoritatea au declarat ulterior că intenționează să își schimbe obiceiurile de consum. Evaluarea mai arată că tinerii reacționează cel mai bine la activități practice și experiențiale, precum repararea hainelor, schimburile vestimentare sau atelierele de upcycling, care transformă conceptele abstracte despre sustenabilitate în experiențe concrete și relevante pentru viața lor de zi cu zi.

„Am văzut în acest proiect cât de bine răspund tinerii atunci când învățarea este conectată cu viața lor reală și cu probleme concrete din comunitate. Faptul că au fost implicați direct în organizarea atelierelor, în proiecte creative și în activități de tip service learning i-a ajutat să înțeleagă că sustenabilitatea nu este doar un concept abstract, ci ceva ce poate fi aplicat în fiecare zi. În multe comunități, tinerii au devenit ei înșiși promotori ai schimbării”, a declarat Maria Butyka, director general al Fundației Noi Orizonturi.

Anul acesta, Humana People to People împlinește 20 de ani de prezență în România, perioadă în care a oferit haine de calitate la prețuri accesibile și, în același timp, a dorit să demonstreze că moda poate funcționa fără risipă.