Connect with us

Social

O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie

Publicat

pe

FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România

O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.

FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.

Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.

„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.

De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup

Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.

A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.

Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.

În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.

Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.

Ce face, de fapt, FlairMakers?

Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.

Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.

În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.

De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.

„Noi construim acest sistem”

Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”

Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.

Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei

Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.

Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”

Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.

Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator

Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.

Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici

RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.

Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.

flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa

FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani

Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.

Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.

Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.

FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.

Despre RePatriot

RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.

Despre FlairMakers

Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.

Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro

Publicat

pe

De

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro. Noile proiecte editoriale își propun să ofere conținut actual, util și ușor de parcurs, pornind de la preocupările și interesele femeilor de astăzi.

Cele patru publicații au identități editoriale distincte, dar pornesc de la aceeași direcție: informație bine structurată, subiecte relevante și articole care răspund întrebărilor concrete ale cititoarelor.

BeautyCorner.ro – frumusețe, îngrijire și inspirație

BeautyCorner.ro este dedicat universului beauty și pune accent pe informații practice despre îngrijirea tenului, machiaj, păr, manichiură, parfumuri și cele mai noi tendințe din industria frumuseții.

Publicația urmărește atât subiecte de actualitate, cât și teme evergreen, de la alegerea produselor potrivite până la rutine de îngrijire, tehnici de machiaj și trucuri de frumusețe ușor de pus în practică.

BellaMag.ro – lifestyle feminin într-o abordare modernă

BellaMag.ro se adresează femeilor interesate de frumusețe, modă, relații, lifestyle, călătorii și subiectele care definesc viața modernă.

Conținutul publicației este construit în jurul unui mix de informație practică și inspirație, cu articole despre tendințe, stil personal, relații, timp liber și idei pentru o viață mai echilibrată.

PureBeauty.ro – frumusețe, îngrijire și wellness

Prin PureBeauty.ro, cititoarele vor găsi o abordare concentrată asupra îngrijirii personale, frumuseții și stării de bine.

Publicația abordează teme precum skincare, ingrediente cosmetice, îngrijirea corpului și părului, beauty, wellness și ritualuri de self-care, într-un format accesibil și adaptat interesului tot mai mare pentru rutine simple și alegeri informate.

RevistaDiva.ro – modă, frumusețe și lifestyle

RevistaDiva.ro completează noul portofoliu editorial printr-o abordare dinamică asupra universului feminin. Moda, frumusețea, relațiile, călătoriile, lifestyle-ul și tendințele se regăsesc într-un spațiu editorial construit pentru cititoarele interesate să descopere constant idei și perspective noi.

Publicația va urmări atât tendințele momentului, cât și subiectele cu relevanță pe termen lung.

Patru publicații, patru identități editoriale

Deși fac parte din aceeași nouă generație de proiecte editoriale, cele patru site-uri au fost dezvoltate cu poziționări și direcții de conținut diferite.

Obiectivul este construirea unor publicații online care să nu se limiteze la fluxul rapid de informații, ci să ofere articole utile, documentate și relevante pentru nevoile reale ale cititoarelor.

O atenție importantă va fi acordată conținutului cu valoare practică: ghiduri, explicații, recomandări, analize ale tendințelor și articole care răspund unor întrebări concrete.

Conținut creat pentru modul în care citim astăzi informația online

Noua rețea editorială este dezvoltată având în vedere schimbările din comportamentul de consum al informației. Cititorii caută răspunsuri rapide, dar în același timp apreciază conținutul clar, bine organizat și suficient de aprofundat pentru a le fi cu adevărat util.

Din acest motiv, strategia editorială a celor patru publicații va combina articolele evergreen cu subiectele în tendințe, formatele inspiraționale și materialele orientate către întrebări și nevoi concrete.

BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro sunt disponibile online începând din această perioadă, iar portofoliul de articole va fi extins constant în lunile următoare.

Despre noile publicații

BeautyCorner.ro – publicație online despre frumusețe, machiaj, îngrijirea tenului și părului, manichiură și parfumuri.

BellaMag.ro – revistă online dedicată frumuseții, modei, lifestyle-ului, relațiilor și călătoriilor.

PureBeauty.ro – publicație axată pe beauty, îngrijire personală, skincare, wellness și ritualuri de self-care.

RevistaDiva.ro – revistă online despre modă, frumusețe, lifestyle, relații, călătorii și tendințe.

Citeste in continuare

Social

Flora vaginală și pH-ul – secretul unei imunități intime de fier

Publicat

pe

De

Flora vaginală

Sănătatea intimă este un subiect despre care se vorbește din ce în ce mai des, însă încă există multe informații incomplete sau mituri care pot crea confuzie. Multe femei acordă o atenție deosebită igienei intime, însă nu întotdeauna cunosc rolul esențial pe care îl au flora vaginală și pH-ul în menținerea echilibrului natural al organismului.

În mod normal, vaginul dispune de propriile mecanisme de apărare împotriva bacteriilor și fungilor care pot provoca infecții. Aceste mecanisme funcționează datorită unui microbiom echilibrat și unui pH ușor acid, care împiedică dezvoltarea microorganismelor dăunătoare. Atunci când acest echilibru este perturbat, pot apărea infecții vaginale, infecții urinare recurente, iritații, disconfort sau alte probleme ginecologice.

Din fericire, sănătatea florei vaginale poate fi susținută prin obiceiuri simple și prin alegerea unor produse potrivite pentru igiena zilnică. Înțelegerea modului în care funcționează microbiomul vaginal reprezintă un pas important pentru prevenirea multor afecțiuni și pentru menținerea unei stări generale de bine.

Microbiomul vaginal și rolul său protector

Microbiomul vaginal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în mod natural la nivelul vaginului. Deși termenul „bacterii” este adesea asociat cu infecțiile, realitatea este că numeroase bacterii sunt benefice și contribuie activ la protejarea sănătății intime.

Cele mai importante dintre acestea sunt bacteriile din genul Lactobacillus, cunoscute popular sub denumirea de lactobacili. Ele produc acid lactic, menținând un pH vaginal cuprins, în mod normal, între aproximativ 3,8 și 4,5. Acest mediu acid împiedică dezvoltarea excesivă a bacteriilor și fungilor care pot provoca infecții.

Pe lângă menținerea acidității, lactobacilii produc și alte substanțe cu rol protector, contribuind la întărirea barierei naturale împotriva microorganismelor patogene. Atunci când flora vaginală este echilibrată, riscul apariției vaginozei bacteriene, candidozei sau al altor infecții este considerabil redus.

Dezechilibrul microbiomului poate apărea în diferite etape ale vieții, inclusiv în timpul sarcinii, la menopauză sau după tratamente medicamentoase. De asemenea, stresul, modificările hormonale și anumite afecțiuni pot influența compoziția florei vaginale.

Din acest motiv, sănătatea intimă nu depinde doar de igienă, ci și de menținerea unui echilibru biologic care funcționează permanent ca un sistem natural de apărare.

Obiceiuri care afectează flora vaginală

Există numeroase obiceiuri aparent inofensive care pot perturba echilibrul florei vaginale fără ca femeile să conștientizeze acest lucru.

Unul dintre cei mai frecvenți factori este utilizarea excesivă a produselor de igienă intimă agresive sau puternic parfumate. Acestea pot modifica pH-ul vaginal și pot reduce numărul bacteriilor benefice, favorizând dezvoltarea microorganismelor nedorite.

Spălăturile vaginale reprezintă un alt obicei care, în majoritatea cazurilor, nu sunt recomandate. Vaginul are capacitatea naturală de autocurățare, iar utilizarea frecventă a acestor proceduri poate elimina bacteriile protectoare și poate crea un dezechilibru al microbiomului.

Administrarea repetată sau inutilă de antibiotice poate afecta, de asemenea, flora vaginală. Deși antibioticele sunt indispensabile în tratamentul anumitor infecții bacteriene, ele pot reduce atât bacteriile patogene, cât și pe cele benefice, crescând riscul apariției candidozei sau al altor dezechilibre.

Lenjeria intimă din materiale sintetice, umiditatea excesivă, purtarea îndelungată a costumelor de baie ude sau lipsa unei igiene adecvate după activitatea fizică pot contribui și ele la modificarea mediului vaginal.

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase și evitarea factorilor care perturbă microbiomul reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenție.

Alegerea corectă a produselor de igienă intimă

Piața oferă o gamă foarte variată de produse destinate igienei intime, însă nu toate sunt potrivite pentru utilizarea zilnică. Alegerea produsului potrivit trebuie făcută cu atenție, ținând cont de caracteristicile naturale ale florei vaginale.

În general, sunt recomandate produsele special concepute pentru zona intimă, care respectă pH-ul fiziologic și nu conțin parfumuri intense, alcool sau alte substanțe iritante. Curățarea delicată este suficientă pentru menținerea igienei, fără a afecta mecanismele naturale de protecție.

De asemenea, este important să se evite utilizarea excesivă a șervețelelor umede parfumate, deodorantelor intime sau a altor produse care pot modifica echilibrul natural al microbiomului.

În anumite situații, precum după un tratament cu antibiotice, în perioada menopauzei sau în cazul unor infecții recurente, medicul poate recomanda utilizarea unor probiotice dedicate sănătății intime, care pot sprijini refacerea florei vaginale și menținerea unui pH optim.

Nu în ultimul rând, un stil de viață echilibrat, hidratarea corespunzătoare și o alimentație variată contribuie indirect la menținerea sănătății florei vaginale și a imunității locale.

Concluzie

Flora vaginală și pH-ul reprezintă elemente esențiale pentru sănătatea intimă și pentru funcționarea eficientă a mecanismelor naturale de apărare ale organismului. Menținerea unui microbiom echilibrat contribuie la reducerea riscului de infecții, la prevenirea disconfortului și la păstrarea unei stări generale de bine.

Prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase, alegerea atentă a produselor de igienă și evitarea factorilor care pot perturba flora vaginală, fiecare femeie își poate proteja sănătatea intimă pe termen lung. În același timp, controalele ginecologice regulate rămân esențiale pentru depistarea precoce a eventualelor dezechilibre și pentru primirea unor recomandări personalizate.

Pentru femeile care își doresc o evaluare completă a sănătății intime, se confruntă cu infecții recurente sau au întrebări legate de flora vaginală, pH-ul vaginal ori alte probleme ginecologice, doamna doctor Cosmina Brümmer Le Roux, medic specialist obstetrică-ginecologie, oferă consultații și consiliere adaptate nevoilor fiecărei paciente. Fie că este vorba despre prevenție, investigații de specialitate sau un consult ginecologic de rutină, sprijinul unui medic cu experiență este cea mai bună alegere pentru menținerea sănătății feminine și pentru adoptarea celor mai potrivite măsuri de îngrijire.

Citeste in continuare

Social

Poți vorbi cu medicul în timpul RMN-ului?

Publicat

pe

Poți vorbi cu medicul în timpul RMN-ului?

Răspunsul simplu este da, poți comunica în timpul unui RMN, dar nu chiar în felul în care îți imaginezi când spui că vorbești cu medicul. De cele mai multe ori, persoana care te aude și îți răspunde în timpul investigației este tehnicianul sau radiograful aflat în camera de comandă, iar medicul radiolog interpretează imaginile și poate fi consultat când situația o cere. Articolul de mai jos lămurește, pe îndelete, cum se poartă această comunicare, ce poți spune, când merită să apeși butonul de alarmă, ce se întâmplă dacă intri în panică și de ce liniștea ta contează la fel de mult ca imaginile obținute.

Răspunsul pe care îl cauți, fără ocolișuri

Poți vorbi în timpul RMN-ului, dar, în practică, nu porți o conversație lungă cu medicul în timp ce aparatul scanează. Vorbești cu echipa care supraveghează investigația, de obicei printr-un sistem audio, prin cască sau interfon, iar uneori semnalizezi printr-un buton pe care îl ții în mână. Asta schimbă mult senzația de singurătate pe care mulți o au înainte să intre în tunelul aparatului.

Medicul radiolog nu stă, de regulă, lângă tine în camera aparatului. El poate fi în altă zonă a clinicii, poate urmări protocolul, poate discuta cu tehnicianul și apoi va analiza imaginile. În unele situații, mai ales dacă apar întrebări despre protocol, contrast sau o imagine neclară, medicul poate interveni în decizia de moment.

Mi se pare important să spun asta de la început, pentru că mulți pacienți ajung la RMN cu o teamă foarte omenească. Nu îi sperie neapărat boala, deși și asta apasă greu. Îi sperie ideea că vor fi băgați într-un aparat zgomotos, vor trebui să stea nemișcați și nu vor putea spune nimic dacă ceva nu merge bine.

Adevărul e mai liniștitor. Nu ești închis acolo fără legătură cu lumea. Ești urmărit, ești auzit, iar echipa îți poate vorbi între secvențele de scanare sau chiar te poate scoate dacă ai nevoie.

Cine te aude, de fapt, când ești în aparatul RMN

În ziua investigației, omul cu care interacționezi cel mai mult este tehnicianul sau radiograful. El te cheamă, îți explică poziția, îți pune casca sau dopurile, îți fixează bobina, îți dă butonul de alarmă și îți spune cât durează prima parte. Poate părea un rol tehnic, dar în realitate omul acesta ține mult din confortul tău în mâini.

El se află într-o cameră separată, pentru că aparatul RMN are un câmp magnetic puternic și reguli stricte de siguranță. Din camera de comandă, vede imaginile, urmărește durata secvențelor și te observă. De obicei există și cameră video sau fereastră de supraveghere, în funcție de aparat și de amenajarea clinicii.

Când ai căști pe urechi, vocea tehnicianului poate părea ușor metalică sau îndepărtată. Uneori o auzi clar, alteori se amestecă puțin cu bătăile aparatului. Nu e ca la telefon, dar e suficient ca să primești instrucțiuni și să transmiți o problemă scurtă.

Medicul intră în poveste altfel. El nu e absent, dar nici nu e neapărat vocea pe care o auzi în cască. Munca lui se vede mai ales înainte, prin protocolul ales, și după investigație, prin interpretarea imaginilor.

De ce nu e ca o discuție normală

Un RMN are un ritm al lui. Aparatul pornește, bate, vibrează, se oprește, apoi începe iar cu alt tip de sunet. Dacă ai fost vreodată într-o clădire unde se lucrează cu bormașina în pereți, ai o idee, deși comparația e imperfectă.

În timpul secvențelor, zgomotul poate fi destul de puternic, de aceea primești protecție auditivă. Exact protecția aceea, care e necesară, poate face comunicarea mai puțin limpede. De aici vine regula nescrisă: mesajele trebuie să fie scurte, simple și spuse când chiar contează.

Nu e momentul să povestești istoricul durerii de spate de acum zece ani. Asta trebuie spus înainte, la rece, când nu ești în aparat. În timpul scanării spui lucruri de tipul mă doare, mi-e greață, nu pot respira bine, mi-e panică, trebuie să mă mișc sau vreau să opriți.

Aparatul are nevoie ca tu să stai nemișcat pentru imagini clare. Orice mișcare, chiar și una mică, poate strica o secvență. Asta nu înseamnă că trebuie să rabzi orice, ci doar că e bine să alegi cu grijă momentul în care vorbești.

Butonul de alarmă, mica ancoră din palmă

Mulți pacienți își schimbă expresia feței când primesc butonul de alarmă. Îl strâng o dată, de probă, apoi îl țin în palmă ca pe o dovadă că au încă un cuvânt de spus. E un detaliu mic, dar psihologic face mult.

Butonul nu e acolo ca ornament. Dacă îl apeși, echipa știe că ai nevoie de ajutor sau că trebuie să comunice cu tine. În multe centre, scanarea se poate opri, masa poate fi scoasă din aparat, iar cineva vine să vadă ce s-a întâmplat.

Nu trebuie să îți fie rușine să îl folosești. Oamenii din radiologie au văzut pacienți care au tușit, au amorțit, au avut crampe, au intrat în panică sau pur și simplu au simțit că nu mai pot. Corpul nu e o piesă de mobilier pe care o bagi într-un aparat și o uiți acolo.

Totuși, e bine să nu apeși butonul pentru neliniști mărunte pe care le poți duce câteva minute. Dacă oprești scanarea, unele secvențe pot fi reluate. Asta prelungește investigația, iar uneori oboseala ta crește tocmai din cauza întreruperilor dese.

Ce poți spune înainte să înceapă scanarea

Partea cea mai bună a comunicării în RMN se întâmplă înainte să intri în aparat. Atunci trebuie să spui lucrurile care pot schimba modul în care echipa te poziționează sau te supraveghează. Aici nu e loc pentru eroism tăcut.

Spune dacă ai claustrofobie, chiar dacă ți se pare că o controlezi. Spune dacă ai dureri care se accentuează când stai întins. Spune dacă ai avut operații, implanturi, stimulator cardiac, fragmente metalice, proteze, pompe, clipsuri, tatuaje recente sau orice obiect medical despre care nu ești sigur.

Nu presupune că o informație e prea mică. La RMN, micile detalii pot conta. Un pacient care spune din timp că nu poate sta pe spate poate primi perne, sprijin sub genunchi sau o poziționare mai blândă, dacă protocolul permite.

Dacă ai nevoie la toaletă, spune înainte. Pare banal, dar o investigație de 20, 30 sau 45 de minute poate deveni lungă când corpul îți cere altceva. O discuție de un minut înainte poate salva multe minute de disconfort în timpul scanării.

Ce se întâmplă dacă intri în panică

Panică nu înseamnă slăbiciune. Într-un RMN, creierul primește câteva semnale neprietenoase: spațiu îngust, zgomot, imobilitate, instrucțiuni tehnice și gândul că rezultatul poate schimba ceva important. Nu e de mirare că unii oameni simt că li se strânge pieptul.

Dacă simți că panica urcă, apasă butonul sau încearcă să spui scurt că nu te simți bine. Echipa poate vorbi cu tine, poate opri pentru o pauză sau te poate scoate. Uneori simplul fapt că auzi o voce calmă te readuce în cameră, în prezent, lângă oameni reali.

Am învățat, din discuțiile despre frica de RMN, că oamenii nu vor doar explicații tehnice. Vor să știe că pot renunța dacă devine prea greu. Paradoxal, tocmai dreptul de a opri îi ajută pe mulți să continue.

Respirația ajută, dar nu ca formulă magică. Ajută dacă o pregătești înainte, când încă stai pe masă și auzi explicațiile. Inspiră normal, expiră puțin mai lent și caută un reper simplu, cum ar fi să numeri bătăile aparatului fără să te lupți cu ele.

Poți cere să vorbești cu medicul radiolog?

Da, poți cere, dar e bine să înțelegi când și de ce. Dacă ai o întrebare despre indicația investigației, despre riscuri, despre contrast sau despre un simptom nou, merită să o spui înainte de scanare. Tehnicianul poate chema medicul sau poate transmite întrebarea, în funcție de organizarea clinicii.

În timpul scanării, comunicarea cu medicul radiolog nu este de obicei directă. Nu pentru că medicul nu vrea să vorbească cu tine, ci pentru că fluxul investigației e construit altfel. Tehnicianul controlează aparatul, iar radiologul interpretează imaginile și stabilește, când e necesar, dacă trebuie adăugate secvențe.

După investigație, în multe centre nu primești pe loc o discuție amplă cu radiologul. Imaginile trebuie citite atent, comparate uneori cu investigații vechi, iar raportul se redactează. Asta cere timp și, sincer, e mai bine așa decât să primești o părere grăbită pe hol.

Pentru întrebările despre tratament, medicul curant rămâne de obicei omul principal. Radiologul descrie ce vede și formulează concluzii imagistice. Medicul care te-a trimis la RMN pune acele concluzii lângă simptome, analize și examenul clinic.

Comunicarea când se folosește substanță de contrast

Dacă RMN-ul se face cu substanță de contrast, comunicarea devine și mai importantă. Înainte de injectare, echipa te întreabă despre alergii, boli renale, sarcină, alăptare sau reacții anterioare la contrast. Nu răspunde pe fugă, chiar dacă ai impresia că ai mai spus asta pe formular.

În timpul injectării, poți simți rece pe venă, un gust ciudat sau o senzație trecătoare. Pentru majoritatea oamenilor, momentul trece repede. Totuși, dacă apar mâncărimi, greață puternică, dificultate la respirație, amețeală sau umflare a feței, trebuie să anunți imediat.

Nu toate investigațiile RMN au nevoie de contrast. Uneori imaginile fără contrast sunt suficiente. Alteori, contrastul ajută medicul să vadă inflamații, tumori, vase sau diferențe fine între țesuturi.

Aici se vede rostul întrebărilor puse înainte. Nu întrebi ca să blochezi procedura, ci ca să participi la ea lucid. Medicina bună nu se face cu pacientul pe post de colet, ci cu pacientul prezent, chiar și când stă nemișcat.

Când trebuie să vorbești neapărat

Sunt momente în care nu e cazul să strângi din dinți. Dacă simți durere intensă, arsură, încălzire locală neobișnuită, amorțeală severă, lipsă de aer, amețeală puternică sau panică greu de controlat, anunță. Un RMN bun nu se obține cu prețul siguranței tale.

Trebuie să vorbești și dacă simți că un obiect uitat pe tine te deranjează sau dacă realizezi brusc că ai omis o informație importantă despre un implant. Poate fi ceva minor, poate fi ceva esențial. Echipa decide, dar are nevoie să știe.

Dacă ai durere de spate și poziția o agravează, spune cât mai devreme. Uneori se poate ajusta sprijinul, alteori trebuie făcută o pauză între secvențe. Tăcerea, în cazul durerii, rareori ajută pe cineva.

Există și situația simplă în care trebuie să tușești sau să înghiți și nu mai poți amâna. Spune sau semnalizează. O secvență refăcută e neplăcută, dar o imagine mișcată și inutilă e și mai frustrantă.

Când e mai bine să taci și să stai nemișcat

Sună aspru, dar în RMN tăcerea are uneori un rost practic. Când aparatul scanează, fiecare mișcare a capului, a coloanei, a umărului sau a abdomenului poate tulbura imaginea. Unele secvențe sunt scurte, altele par lungi cât o după-amiază ploioasă.

Dacă tehnicianul îți spune că urmează trei minute și jumătate, încearcă să îți împarți timpul în bucăți mici. Nu te gândi la toată investigația. Gândește-te doar la următoarea secvență, apoi la următoarea pauză.

A vorbi fără motiv în timpul scanării poate însemna să miști maxilarul, gâtul sau pieptul. La un RMN cerebral, cervical sau toracic, asta poate conta. La un RMN abdominal, respirația și instrucțiunile de ținere a aerului sunt și mai importante.

Asta nu anulează dreptul tău de a cere ajutor. Doar pune o ordine firească în lucruri. Vorbești când e nevoie, iar în rest lași aparatul să își facă treaba.

De ce aparatul face atât de mult zgomot

Zgomotul RMN-ului sperie mai mult decât tunelul, uneori. Nu e un zgomot de defect, deși așa poate suna pentru cineva care îl aude prima dată. Bătăile și pocniturile vin din felul în care aparatul folosește câmpuri magnetice și secvențe pentru a produce imagini.

De aceea primești dopuri sau căști. Protecția auditivă nu e un moft, ci o parte normală a procedurii. În unele locuri poți asculta muzică, dar nu întotdeauna și nu pentru orice tip de investigație.

Zgomotul face comunicarea mai scurtă. Nu te mira dacă tehnicianul îți vorbește între secvențe, nu în mijlocul lor. E ca atunci când aștepți să treacă trenul ca să continui o conversație pe peron.

O observație mică, dar utilă: dacă știi că te sperie sunetele bruște, spune înainte. Uneori echipa îți poate explica tipul de zgomot pe care îl vei auzi. Când știi ce urmează, corpul nu mai tresare la fel.

RMN-ul nu este o probă de curaj

Mi-a plăcut mereu diferența dintre curaj și încăpățânare. Curajul spune că îți este teamă, dar mergi mai departe cu informațiile potrivite. Încăpățânarea tace, suferă și apoi se miră că totul a devenit mai greu.

La RMN, pacientul curajos nu e cel care nu simte nimic. E cel care spune din timp că are claustrofobie, întreabă cât durează, cere să i se explice butonul și anunță când ceva nu e în regulă. Asta nu încetinește medicina, o face mai sigură.

Unii oameni se rușinează să spună că le e frică. Probabil au auzit prea des că investigația e banală. Pentru cine stă afară, poate părea banală, dar pentru omul din aparat, cu urechile acoperite și mâinile nemișcate, banalul capătă altă greutate.

Frica nu trebuie dramatizată, dar nici luată peste picior. Dacă știi că ai avut atacuri de panică, spune asta când faci programarea, nu doar în ușa camerei de RMN. Uneori se pot găsi soluții mai bune dacă echipa știe din timp.

Cum te pregătești ca să comunici mai bine

Pregătirea nu înseamnă să citești zece forumuri până la miezul nopții. Înseamnă să îți notezi pe scurt lucrurile pe care vrei să le spui înainte de investigație. Când ajungi emoționat, memoria face figuri, iar întrebările bune se pierd.

Poți nota ce implanturi ai, ce operații ai avut, ce medicamente iei, ce alergii cunoști și ce te sperie la procedură. Nu trebuie să fie o compunere. Câteva rânduri clare ajută mai mult decât o poveste spusă pe fugă.

Dacă ai investigații mai vechi, întreabă dinainte dacă trebuie să le aduci. Uneori comparația cu un RMN anterior schimbă mult interpretarea. O imagine izolată spune ceva, dar o imagine pusă lângă istoricul tău spune mai mult.

Pentru programări locale, mai ales când cauți servicii precum rmn Cluj Napoca, e firesc să întrebi înainte ce tip de aparat există, cât durează examinarea și cum se face comunicarea cu pacientul în timpul scanării. Întrebarea nu e pretențioasă, e practică. Te ajută să intri în cameră cu mai puține necunoscute.

Copiii, vârstnicii și pacienții care comunică greu

Pentru copii, comunicarea în RMN are altă miză. Un adult poate înțelege că trebuie să stea nemișcat pentru imagini clare, chiar dacă nu îi place. Un copil poate auzi doar zgomotul și poate simți că a fost separat de părinte.

În funcție de vârstă, de centrul medical și de tipul investigației, părintele poate fi lăsat uneori aproape, cu respectarea regulilor stricte de siguranță. Alteori copilul este pregătit prin explicații, joc, repetiții sau, în cazuri selectate, sedare. Sedarea schimbă complet regulile, pentru că pacientul nu mai poate comunica la fel.

La vârstnici, problema poate fi auzul, confuzia, durerea sau dificultatea de a sta întins. Un om care aude greu poate părea necooperant, când de fapt nu înțelege instrucțiunile. Aici familia poate ajuta mult înainte de intrarea în aparat, oferind informații clare echipei.

Pacienții care nu pot comunica bine au nevoie de supraveghere adaptată. Asta poate însemna monitorizare suplimentară, echipamente compatibile cu RMN-ul și personal pregătit. Când pacientul nu poate spune mă doare sau nu pot respira, responsabilitatea echipei crește.

Dacă ai implanturi sau metal în corp

Înainte de orice RMN, completarea chestionarului de siguranță nu este o formalitate. Câmpul magnetic al aparatului poate interacționa cu anumite obiecte metalice sau dispozitive medicale. Unele sunt compatibile, altele sunt compatibile doar în anumite condiții, iar unele pot contraindica investigația.

De aceea trebuie să spui dacă ai stimulator cardiac, defibrilator, implant cohlear, valve, clipsuri vasculare, proteze, șuruburi, tije, pompe, neurostimulator sau fragmente metalice după accidente. Nu trebuie să știi singur toate detaliile tehnice. Trebuie doar să nu ascunzi și să nu minimalizezi.

Dacă ai un card de implant, adu-l. Dacă ai un document postoperator, adu-l și pe acela. Câteodată, echipa poate verifica modelul dispozitivului și condițiile în care RMN-ul se poate face.

Comunicarea bună începe, de fapt, înainte să auzi primul zgomot al aparatului. Începe cu formularul citit pe bune și cu răspunsuri sincere. Nu e partea spectaculoasă a medicinei, dar e una dintre cele mai importante.

Ce se întâmplă dacă trebuie să se oprească investigația

Dacă apeși butonul sau spui că nu mai poți continua, echipa poate opri scanarea. Masa se poate deplasa afară, iar cineva vine să vorbească cu tine. Nu e o înfrângere și nu e un capăt de drum.

Uneori, după o pauză scurtă, pacientul reia investigația și o termină. Alteori se reprogramează, eventual cu pregătire mai bună, cu recomandare de anxiolitic de la medicul curant sau cu alt tip de aparat, dacă există. Contează să obții imaginile necesare, dar contează și să nu transformi investigația într-o traumă inutilă.

Dacă investigația se oprește după ce s-au obținut deja unele secvențe, medicul poate decide dacă sunt suficiente sau nu. Depinde de zona examinată și de motivul trimiterii. Aici nu există răspuns universal.

E mai bine să spui adevărul decât să te miști necontrolat în tăcere. O mișcare bruscă poate strica imaginea și te poate speria mai tare. O oprire controlată e de multe ori mai bună decât o rezistență haotică.

Vorbitul poate strica imaginile?

Da, uneori poate. Nu vocea în sine e problema principală, ci mișcarea pe care o produce. Când vorbești, se mișcă maxilarul, gâtul, limba, toracele, uneori umerii.

La un RMN de cap, gât sau coloană cervicală, aceste mișcări pot fi importante. La un RMN abdominal, respirația și mișcarea diafragmei sunt deja factori sensibili. De aceea ți se poate cere să nu vorbești și să urmezi instrucțiuni precise.

Totuși, dacă ai o problemă reală, vorbești. Imaginea se poate repeta, sănătatea ta nu se negociază. Echipele bune preferă să refacă o secvență decât să aibă un pacient care suferă în tăcere.

Aici e echilibrul: nu transformi RMN-ul într-o conversație, dar nici nu îl tratezi ca pe o pedeapsă mută. Spui ce trebuie, când trebuie. Restul timpului îl lași să curgă.

Ce întrebări merită puse înainte

În loc să intri în aparat cu toate grijile amestecate, pune întrebările simple înainte. Întreabă cât durează examinarea ta, pentru că un RMN de genunchi nu se simte la fel ca unul cerebral sau abdominal. Întreabă dacă vei primi contrast și când se injectează.

Întreabă cum folosești butonul de alarmă. Întreabă dacă vei auzi instrucțiuni în cască. Întreabă dacă poți închide ochii înainte ca masa să intre în aparat, lucru care pe unii pacienți îi ajută mai mult decât pare.

Dacă ești claustrofob, întreabă dacă poți face o probă scurtă de poziționare. Uneori, câteva secunde în care vezi cum se mișcă masa îți scad tensiunea. Necunoscutul e mai mare decât aparatul, de multe ori.

Nu trebuie să pui întrebările perfect. Personalul medical nu are nevoie de fraze elegante, ci de informații utile. Spune simplu: mi-e frică, vreau să știu cum vă anunț dacă nu pot continua.

Ce se întâmplă după RMN

După ce masa iese din aparat, mulți oameni au o mică senzație de revenire. Își dau jos casca, se ridică încet și, aproape fără să vrea, întreabă dacă a fost bine. De cele mai multe ori, tehnicianul poate spune doar dacă imaginile au ieșit tehnic acceptabile, nu și diagnosticul.

Aici apare o confuzie normală. Pacientul vrea un răspuns imediat, pentru că a stat acolo cu frica lui și simte că a plătit prețul așteptării. Dar diagnosticul imagistic nu se aruncă în două vorbe.

Radiologul are nevoie să analizeze imaginile, să compare planuri, să verifice detalii și să redacteze raportul. Uneori lucrurile sunt clare repede. Alteori, tocmai seriozitatea interpretării cere răbdare.

Dacă ai avut reacții neplăcute, dureri sau panică în timpul procedurii, spune și la final. Nu doar ca descărcare, ci pentru ca echipa să noteze sau să îți dea recomandări. Experiența ta face parte din actul medical, chiar dacă nu apare mereu pe film.

De ce comunicarea schimbă experiența

Un aparat RMN poate părea rece, dar experiența pacientului nu este făcută doar din metal, magnet și imagini. Este făcută și din vocea omului care îți spune mai sunt două minute. Este făcută din felul în care cineva îți aranjează o pernă sub genunchi fără să ofteze.

Am văzut, în multe povești de pacienți, același lucru repetat în forme diferite. O explicație scurtă înainte de scanare poate reduce frica mai mult decât o broșură lungă. O voce calmă între secvențe poate ține loc de mână pe umăr.

Comunicarea nu e un detaliu de confort, e o parte a siguranței. Un pacient care știe cum să anunțe o problemă se mișcă mai puțin haotic, respiră mai bine și termină mai ușor investigația. Iar imaginile bune ajută pe toată lumea.

Când medicina uită omul, aparatul pare mai mare decât trebuie. Când omul e inclus în proces, aparatul rămâne ce este: o unealtă. Puternică, zgomotoasă, utilă, dar tot o unealtă.

Răspunsul final, spus pe scurt

Poți vorbi în timpul RMN-ului, dar comunicarea va fi scurtă, practică și purtată mai ales cu tehnicianul sau radiograful. Medicul radiolog nu este, de obicei, interlocutorul direct din cască, însă rolul lui rămâne central în alegerea protocolului și interpretarea imaginilor. Dacă apare o problemă, echipa poate opri scanarea și poate interveni.

Cel mai bine este să spui înainte tot ce poate conta: frici, dureri, implanturi, alergii, intervenții, sarcină, reacții anterioare sau dificultăți de a sta nemișcat. În timpul investigației, folosește butonul sau vocea doar când ai nevoie reală. Nu pentru că trebuie să fii cuminte, ci pentru că imaginile au nevoie de liniște și corpul tău are nevoie de siguranță.

RMN-ul nu este o conversație, dar nici o tăcere forțată. Este o colaborare scurtă între tine, echipa tehnică și medicul care va citi imaginile. Tu stai nemișcat, aparatul lucrează, oamenii te urmăresc, iar undeva, în zgomotul acela ciudat, rămâne un fir subțire de voce care îți amintește că nu ești singur.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Vâlcea

Uncategorizedo oră inainte

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse...

Uncategorized2 ore inainte

Xiaomi aduce în România seria REDMI 17, cu o baterie de 7.500 mAh, un ecran generos de 6,9 inch și rezistență pentru utilizarea zilnică

București, 18 august 2026 – Xiaomi aduce în România seria REDMI 17, cea mai nouă generație a gamei sale de smartphone-uri...

Uncategorized5 ore inainte

3 zile. 15 ani de Summer Well. Un weekend care ramane cu noi.

Summer Well si-a incheiat editia aniversara de 15 ani dupa trei zile in care muzica, arta, designul si energia publicului...

Afacerio zi inainte

Eveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează  două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International

În această vară, parfumurile Top Scents by Oriflame se regăsesc într-unul dintre cele mai elegante decoruri de pe litoralul românesc. Pentru al...

Socialo zi inainte

O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie

FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja...

2 zile inainte

LumeaMuzicii.ro: OLiX de la Kiss FM, într-un interviu cu Alina Palade

OLiX de la Kiss FM este protagonistul unui interviu semnat de Alina Palade și publicat de LumeaMuzicii.ro pe 13 august...

Afaceri2 zile inainte

Shaorma Fest 2026: două zile de gastronomie și entertainment la Divertiland Water Park, lângă București, în septembrie

În toamna acestui an, România marchează o premieră națională: lansarea Shaorma Fest, primul festival dedicat exclusiv shaormei, cel mai apreciat street-food...

Uncategorized4 zile inainte

Roborock sărbătorește 12 ani de activitate printr-o serie de campanii promoționale

București, România – 14 august 2026 – Roborock sărbătorește 12 ani de activitate printr-o serie de campanii promoționale desfășurate pe parcursul...

Uncategorized4 zile inainte

Un singur telefon îți poate simplifica întreaga zi?

HONOR 600 Smart 5G combină autonomia extinsă, funcțiile inteligente și conectivitatea fără griji într-un smartphone accesibil București, 14 august 2026 – De...

Afaceri4 zile inainte

ANALIZĂ NBI | Bucureștiul câștigă teren în CEE: prețuri competitive, ofertă limitată și potențial de convergență

Bucureștiul intră într-o nouă etapă de maturizare imobiliară. Diferența de preț față de principalele capitale din Europa Centrală și de...

Uncategorized4 zile inainte

Dezmembrări Hyundai – o soluție practică pentru piese originale la costuri mai accesibile

Un Hyundai bine întreținut poate rămâne ani buni o mașină fiabilă pentru deplasările de zi cu zi. Totuși, o avarie...

Uncategorized5 zile inainte

evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august

București, 13 august 2026 – Cumpărăturile pentru începerea noului an școlar debutează în acest an cu aproximativ două săptămâni mai devreme...

Uncategorized5 zile inainte

SGS – Centrele de date în era AI Infrastructura critică a economiei digitale și importanța gestionării riscurilor de la proiectare la operare

Transformarea digitală, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, extinderea serviciilor cloud și creșterea volumului de date procesate la nivel global determină...

Uncategorized6 zile inainte

Samsung va prezenta cele mai noi inovații în domeniul jocurilor la Gamescom 2026

București – 12 august 2026 – Samsung Electronics Co., Ltd. a anunțat participarea sa la Gamescom 2026, care va avea loc la Koelnmesse...

Uncategorized6 zile inainte

HONOR lansează revoluționarul Robot Phone și deschide o nouă eră a filmării cu telefonul prin robotică și inteligență artificială

Primul smartphone din lume cu gimbal mecanic 4DoF* complet integrat, control inteligent al mișcării bazat pe AI și tehnologie de...

Uncategorized7 zile inainte

Funcția de aparat auditiv Samsung pentru Galaxy Buds a primit aprobarea FDA

Compania introduce un aparat auditiv accesibil, disponibil fără rețetă, direct pe Galaxy Buds București – 11 august 2026 – Samsung Electronics...

Știrile Săptămânii