Connect with us

Exclusiv

Site-ul ziarului Incisiv de Prahova a fost din nou atacat cybernetic

Publicat

pe

Dosarele facute pe interceptari dispuse in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule.

CCR: “Dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice” (Decizia)

Dosarele facute in baza interceptarilor dispuse pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule. Asta intrucat masurile de supraveghere puse in practica de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatelor de siguranta nationala (MSN) emise pentru existenta unor actiuni care pot aduce atingere “altor asemenea interese ale tarii” sunt ilegale. CCR a facut publica miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii”, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, conform celor de la Lumea Justitiei.

Inainte de a prezenta motivarea CCR, iata ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:

„Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale”.

Ei bine, Curtea Constitutionala a decis ca sintagma “altor asemenea interese ale tarii” este una extrem de larga, ce permite introducerea sau eliminarea, in si din aceasta categorie, a unor elemente considerate de catre autoritati ca fiind unele ce tin de interesele tarii. Iar asta fara ca destinatarul legii, persoana supusa masurilor de supraveghere, sa poata cunoaste limitele de aplicare a dispozitiei, si fara sa isi poata corecta conduita. “Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice”, arata CCR. Or, Curtea subliniaza ca, avand in vedere caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste actiuni sa fie realizate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, exista riscul incalcarii in mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei.

Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta).

Decizia CCR a fost luata la sesizarea Curtii de Apel Brasov, in urma unei exceptii ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti (click aici pentru a citi mai multe detalii despre exceptia avocatului Flavius Radu).

Iata fragmente din Decizia CCR pe care o atasam integral la finalul articolului:

“71. (vi) In ceea ce priveste sintagma ‘altor asemenea interese ale tarii’, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de ‘securitate nationala’ nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de ‘interes al tarii’ nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).

  1. Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de ‘interes national’, Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca ‘Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii’, art.90 dispune ca ‘Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national’, art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la ‘apele cu potential energetic valorificabil, de interes national’. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – ‘interes al tarii’ si ‘interes national’ – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca ‘interesul tarii’/’interesul national’ reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
  2. In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de ‘securitate nationala’ este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea. Or, in ceea ce priveste dispozitia de lege criticata, Curtea constata ca legiuitorul a ales sa utilizeze o notiune – ‘interese ale tarii’ – a carei sfera de cuprindere necesita ea insasi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales sa determine limitele unei notiuni generice prin utilizarea unei alte notiuni care este caracterizata, de asemenea, prin generalitate.
  3. In continuare, Curtea constata ca, in cadrul sintagmei criticate, legiuitorul utilizeaza adjectivul ‘asemenea’, care are semnificatia de ‘asemanator; care seamana cu cineva sau cu ceva’. Astfel, Curtea apreciaza ca, din modul de redactare, rezulta ca sintagma criticata trebuie analizata si in corelatie cu sintagma ‘capacitatii de aparare’.
  4. Curtea constata ca notiunea de ‘capacitate de aparare a tarii’ are o sfera de cuprindere care inglobeaza elementele necesare definirii si determinarii ei. Cu alte cuvinte, activitatile prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 care pot aduce atingere capacitatii de aparare presupun in mod necesar posibilitatea producerii unui efect negativ cel putin asupra unui element dintre cele care concura 30 la definirea si determinarea ‘capacitatii de aparare’. Or, acest fapt presupune ca toate elementele care tin de capacitatea de aparare sunt in sfera de cuprindere a acestei notiuni, neputandu-se pozitiona in cadrul ‘altor interese ale tarii’.
  5. Asa fiind, Curtea apreciaza ca folosirea adjectivului ‘asemenea’ este utilizata de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o alta caracteristica a ‘intereselor tarii’. Curtea apreciaza ca acest lucru presupune ca exista deja o clasificare a ‘intereselor tarii’, ‘institutiile democratice ale statului’ si ‘capacitate de aparare’ apartinand aceleiasi categorii, astfel ca folosirea sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ar determina aplicarea celorlalte elemente continute de aceasta categorie. Or, o astfel de clasificare nu exista la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicata in coroborare cu dispozitiile de lege criticate. Totodata, Curtea apreciaza ca determinarea continutului unei astfel de categorii nu poate fi realizata nici prin coroborarea anumitor dispozitii legislative. Astfel, continutul si limitele sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ raman la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, in/din aceasta categorie putand fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care desi se circumscriu ‘intereselor tarii’ nu pot fi cunoscute de destinatarul normei.
  6. Pe de alta parte, Curtea retine ca analiza existentei amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in cazul dispozitiei de lege criticate, trebuie sa se realizeze prin corelarea formei/modalitatii de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate.
  7. Astfel, forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 ramane fara semnificatie, din perspectiva existentei unei amenintari la adresa securitatii nationale, daca nu este realizata cu scopul de a inlatura prin forta institutiile democratice ale statului sau daca nu poate aduce atingere capacitatii de aparare a tarii. Acest lucru nu semnifica insa ca faptele respective nu pot intra sub incidenta raspunderii penale sau a altor forme de raspundere.
  8. In acest context, Curtea reitereaza cele retinute in Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a constatat ca modul de reglementare a sintagmei ‘aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991, determina o sfera larga de aplicare a acesteia, ceea ce contravine art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Curtea a retinut ca, din analiza dispozitiilor art.3 din Legea nr.51/1991, amenintarile la adresa securitatii nationale sunt privite fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte. Astfel, se poate afirma ca amenintarile la adresa securitatii nationale se obiectivizeaza, pe de-o parte, in acele actiuni/fapte care, indiferent de faptuitor, prin efectul lor sunt prezumate absolut a avea un impact direct asupra societatii, in ansamblu, si, pe de alta parte, in acele actiuni/fapte care prin efectul lor au un impact direct asupra anumitor persoane determinate si un impact mediat asupra societatii, in ansamblu. Curtea a retinut ca, in esenta, amenintarile la adresa securitatii nationale mentionate in art.3 din Legea nr.51/1991 pot fi circumscrise fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte.
  9. Or, Curtea constata ca sfera de cuprindere a sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ramane la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, fara a putea fi circumstantiata de destinatarul normei. Astfel, prin corelarea intre forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea 32 nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate, in acest caz posibilitatea aducerii atingerii ‘altor interese ale tarii’, nu se mai poate determina limita de aplicare a dispozitiei de lege criticate. Caracterul deschis al sintagmei criticate determina posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente in/din aceasta categorie, actiune care se rasfrange si asupra limitelor de aplicare a dispozitiei de lege criticate. In acest mod, limitele de aplicare a dispozitiei de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-si pot corecta conduita si nu pot fi capabili sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.
  10. Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice.
  11. Avand in vedere aceste aspecte si caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, Curtea constata ca este obligatoriu ca acestea sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esentiale intr-un stat de drept, privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. Este indeobste admis ca drepturile prevazute la art.26 si art.28 din Constitutie nu sunt absolute, insa limitarea lor trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura masurilor intruzive reglementate (a se vedea, in acelasi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitata, par.48). 33
  12. Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ‘ori altor asemenea interese ale tarii’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”. (Irinel I.).

N.R – Reamintim cititorilor ca, incepand cu anul 2015, directorul general al ziarului nostru, a devoalat ilegalitatea acestor mandate atat in declaratii de presa cat si in emisiunile tv de la B1 si Nasul Tv.

 

Facebook Comments

Exclusiv

O româncă, Diana Biciin, manageriază de cateva luni un site de propagandă cu multe fakeuri în India şi le dă peste cap alegerile

Publicat

pe

De

E clar că liderul PSD va candida. El îi va înfrunta pe Klaus Iohannis și pe toți ceilalți participanți la turnirul prezidențial. Semnalele în acest sens sunt fără echivoc. Deși, extrem de prudent fiind, liderul PSD nu a făcut încă niciun anunț oficial. În definitiv ce așteaptă? De ce își trădează treptat intențiile, fără ca până acum să se fi înscris în cursă în mod formal?

Intenția sa este lipsită de orice echivoc. Nimeni nu s-a apucat să facă vreodată, din poziția de lider al partidului, turnee electorale prin toată țara, rupându-și mijlocul, dacă nu are în vedere o competiție de o asemenea anvergură. E adevărat, miza europarlamentarelor este ceva mai mare decât în trecut. Din două motive. Europarlamentarele din acest an prefațează alegerile prezidențiale și, în principiu, ar putea reprezenta un barometru de dată recentă a modului în care sunt organizate și motivate organizațiile de partid, pentru a lua un start bun al alegerilor. În al doilea rând, România încearcă din răsputeri să ocupe locul care i se cuvine unui stat de mărime medie spre mărime mare din Uniunea Europeană, în timp ce nucleul dur al Uniunii Europene încearcă din răsputeri să îi mențină un statut colonial. În funcție de această realitate, se împart până la urmă și partidele politice. Frontul PSD insistă asupra afirmării suveranității României în concertul european, în timp ce frontul anti-PSD consideră că o cedare substanțială de suveranitate reprezintă o garanție a alinierii și integrării acestei țări în Uniunea Europeană. Totuși, niciunul dintre cele două motive nu sunt suficient de puternice pentru a motiva maniera în care Liviu Dragnea înțelege să declanșeze campania electorală în teritoriu. De altfel, toate acțiunile sale din ultima vreme poartă amprenta prezidențialelor.

Și totuși Liviu Dragnea nu a anunțat încă nimic oficial. Și nici nu sunt semne că o va face în curând. Aparent, el se împiedică pe de-o parte în incertitudinea legată de condamnarea sa și de un al doilea dosar penal, operațiuni regizate în mod vizibil, iar pe de altă parte de punctajul scăzut pe care îl are în toate măsurătorile de piață. Cum se vor rezolva aceste probleme penale ale liderului PSD rămâne încă o necunoscută. În ciuda faptului că evenimentele au luat-o într-o anumită direcție, care sugerează că ar fi posibil să nu existe în final niciun fel de impedimente legale pentru ca Liviu Dragnea să candideze la alegerle prezidențiale. Putem identifica în schimb câteva elemente referitoare la cota scăzută a lui Liviu Dragnea, dar și la potențialul său prezidențial.

Până în prezent, nu există decâ doi prezidențiabili în legătură cu care nu există vreun dubiu asupra intenției de candida. Klaus Iohannis, care a anunțat oficial în urmă cu un an acest lucru și care aleargă de unul singur pe teren într-o veșnică încălzire, și Călin Popescu Tăriceanu, care fără să fi făcut un anunț oficial, a lăsat de mai multe ori să se înțeleagă că va fi candidatul ALDE în toamna acestui an. Cât îl privește pe Dacian Cioloș, acesta este mai degrabă subiectul unor speculații, deși de câteva ori, prin răspunsuri destul de echivoce, a dat de înțeles că, după europarlamentare, ar putea lua în calcul o asemenea posibilitate. Liviu Pleșoianu, un cunoscut parlamentar PSD pentru seriozitatea și incisivitatea intervențiilor sale publice, a anunțat că va candida, dar este total omis de măsurători, întrucât nu există niciun sem că ar putea beneficia de sprijinul partidului. În schimb, Gabriela Firea este luată în calcul în mod constant în absolut toate măsurătorile de piață, în ciuda faptului că a negat de fiecare dată că ar avea cea mai mică intenție de a candida, desigur din poziția de independent. Dacă acesta este tabloul din acest moment, să încercăm să vedem de ce Liviu Dragnea, care nici el nu a anunțat vreodată că ar candida, este totuși luat în calcul , dar se plasează pe o poziție inferioară.

Pentru ca institutele de cercetare de piață să ia în calcul o posibilă candidatură a unui om politic sau chiar a unei personalități din societatea civilă, este obligatoriu să fie întrunite, separat sau cumulativ, trei condiții. 1). Ca respectiva personalitate să-și declare intenția fermă de a se înscrie în cursă. 2). Ca notorietatea sa să fie suficient de mare. 3). Să existe indicii conform cărora un partid politic sau un bazin electoral suficient de consistent ar putea să susțină respectiva candidatură. În cazul lui Liviu Dragnea, lipsește până în prezent o decizie manifestă a sa de a candida. Desigur, dacă o va face, va beneficia de susținerea partidului și de asemenea de sprijinul unei părți consistente din bazinul electoral PSD. Neanunțându-și însă nicio intenție, în opinia publică plutește asupra sa un grad ridicat de incertitudine. Această incertitudine este accentuată și de problemele sale de natură penală, care au drept efect un deficit de imagine. Din aceste motive, Dragnea, conducător al celui mai mare partid politic din România, este plasat în sondaje abia pe pozițiile trei, patru, cinci.

Mă pun în locul lui Liviu Dragnea și a strategilor săi electorali. Și ajung repede la câteva concluzii. Prima și cea mai importantă este că notorietatea liderului PSD se apropie de 100%. Greu mai pot fi găsiți cetățeni în România, dintre cei care se vor prezenta la secțiile de votare la alegerile prezidențiale, care să nu fi auzit de Liviu Dragnea. În paranteză fie spus, de aceeași notorietate beneficiază și Klaus Iohannis. Din această perspectivă, el nu a avut absolut nimic de câștigat anunțându-și atât de devreme intenția fermă de a candida. Coeficientul de încredere este încă o condiție a succesului, atât în sondajele de opinie cât și în competiția propriu zisă. De aceea, toate cercetările serioase de piață măsoară nu numai notorietatea ci și încrederea și respectiv neîncrederea cetățenilor într-un candidat sau altul. Din această perspectivă, Klaus Iohannis, care aleargă singur pe stadion, deși are o notorietate de aproape 100%, beneficiază de o încredere relativ scăzută, dar și de o lipsă de încredere accentuată, astfel încât, sub aspectul intenției de vot, este cotat la un procent de circa 30%. Teoretic, este suficient pentru un start în campania electorală și pentru a avea o minimă garanție de particpare la cel de-al doilea tur de scrutin. Dacă însă Klaus Iohannis nu mai are niciun fel de rezerve în ceea ce privește notorietatea – în 2014, înaintea primului tur de scrutin, existau încă aproape 40% dintre cetățeni cu drept de vot care nu auziseră de el și deci constituiau o rezervă și un potențial important – atunci singura lui șansă de a mai strânge până în final voturi pentru a face peste 50%, este să facă în așa fel încât să convingă încă 20% dintre cetățeni asupra calităților sale. Ceea ce înseamnă implicit și o campanie negativă extrem de puternică îndreptată împotriva celorlalți competitori. Așa se și explică de ce Klaus Iohannis s-a dezlănțuit, atacând la baionetă frontul anti-PSD.

Dar să revenim la Liviu Dragnea. Nici acesta nu mai are nimic de făcut legat de notorietate. În schimb, trebuie să-și construiască imaginea unui lider de încredere. Dedicat binelui public. Etapa intemediară obligatorie este de a cuceri inimile și încrederea tuturor activiștior partidului. De a determina PSD să strângă rândurile. Cu acest prilej, dar mai ales într-o a doua etapă, el se adresează bazinului electoral PSD, profitând de faptul că în mod tradițional acest partid are cei maii mulți votanți. Și acestora trebuie să le inspire încredere. Abia în final, respectiv în timpul campaniei oficiale, el se va putea adresa și segmentului care devine cel mai important în alegeri, cel al persoanelor care se hotărăsc să voteze și pentru cine să voteze abia în ultimul moment. Întrucât Dragnea nu s-a înscris nici oficial, nici cu jumătate de gură în competiția prezidențială, el dispune de un substanțial potențial în materie de încredere, pe care l-ar putea exploata din momentul în care va face anunțul. În fine, la fel ca și Klaus Iohannis și poate chiar într-o mai mare măsură, dispune de pârghia propagandei negative la adresa adversarilor săi. În timp ce Klaus Iohannis practic și-a epuizat resursele în această direcție, iar în viitor nu are altă șansă decât să repete ceea ce a mai spus, Liviu Dragnea dispune de multiple posibilități de a scoate din dulap scheleții locatarului de la Cotroceni și de a-i înfățișa opiniei publice în toată splendoarea lor. Cu alte cuvinte, dacă Iohannis nu mai urcă, atunci cu certitdine, coboară. În timp ce Dragnea nu poate rămâne pe loc. Și are infinit mai multe șanse de a urca în top decât de a coborî.

Dacă mâine Liviu Dragnea și-ar anunța oficial candidatura, tot mâine el ar crește în sondaje, apropiindu-se amenințător de cota nu foarte ridicată a principalului său adversar. Numai că Liviu Dragnea va mai aștepta. Nu are absolut niciun interes să intre acum pe teren. Îl poate lăsa bine merci pe Klaus Iohanis să nădușească de unul singur. Oricum, trebuie să aștepte rezultatul de la alegerile europarlamentare. Când speră – și are toate motivele să spere – că degringolada din PNL va dezechilibra și mai mult și eventual va scoate de pe șine această locomotivă electorală de care beneficiază Klaus Iohannis.

Sorin Rosca Stanescu

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

ICCJ RECUNOASTE CA NU ARE COMPLETE SPECIALIZATE

Publicat

pe

De

 Avem documentul bomba prin care in dosarul penal 20/P/2019 sefa ICCJ Cristina Tarcea a recunoscut ca nu a constituit complete specializate pentru cauzele de coruptie, asa cum cere art. 29 din Legea 78/2000, precizeaza cei de la Luju.ro. Dezastru pentru propaganda: nu avocatii lui Dragnea au contestat primii lipsa completelor specializate, ci deputata Andreea Cosma, printr-o plangere la SIIJ in care acuza lipsa specializarii judecatorului Horia Selaru (Documente).

Dezastru pentru propaganda mincinoasa care il vede pe Dragnea in spatele oricarei actiuni! Nu avocatii lui Dragnea sunt cei care la termenul din martie 2019 au contestat lipsa completelor specializate de la ICCJ, ci deputata Andreea Cosma (foto stanga) a fost prima care a sanctionat aceasta ilegalitate, printr-o plangere penala formulata la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), inca din ianuarie 2019. Si nu ca sa il scape pe Dragnea, ci acuzand faptul ca unul dintre judecatorii care i-au solutionat fondul, respectiv Horia Valentin Selaru, nu era specializat in judecarea infractiunilor din coruptie.

Cristina Tarcea recunoste: „Numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate nu a impus adoptarea unor decizii de constiuire a unor completuri specializate in materia faptelor de coruptie”

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate documentul prin care Inalta Curte recunoaste ca nu are complete specializate in infractiuni de coruptie, desi legea cere imperativ acest lucru. Este vorba despre un raspuns pe care presedinta Inaltei Curti Cristina Tarcea (foto dreapta) l-a trimis, in 11 martie 2019, procurorului sef al SIIJ Gheorghe Stan si in care confirma ca la Inalta Curte nu exista complete specializate. Raspunsul judecatoarei Cristina Tarcea a fost transmis la SIIJ in urma unei adrese formulate de procurorul sef Gheorghe Stan, in data de 27 februarie 2019, in dosarul nr. 20/P/2019, in atentia Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, caruia ii solicita sa puna la dispozitia Sectiei Hotararile Colegiului de conducere prin care au fost desemnate completele specializate in cadrul Sectiei penale pentru perioada 2014-2018.

Raspunsul de la Inalta Curte a venit circa doua saptamani mai tarziu, in 11 martie 2019, cand presedinta instantei supreme judecatoarea Cristina Tarcea a marturisit ca in perioada 2014-2018, la Sectia penala, nu au fost constituite complete specializate pe infractiuni de coruptie. Acest lucru s-a intamplat intrucat, sustine Cristina Tarcea in raspunsul pe care Lumea Justitiei il publica in exclusivitate, competenta materiala in prima instanta a Sectiei penale este limitata de calitatea persoanelor judecata.

Si asta nu este tot! Pentru a justifica lipsa completelor specializate in infractiuni de coruptie, judecatoarea Cristina Tarcea sustine ca numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate de la Sectia penala nu au impus adoptarea unor hotarari de constituire a unor completuri specializate in fapte de coruptie, astfel ca s-a decis ca toti judecatorii sa intre in dosare privind infractiuni de coruptie.

Iata raspunsul sefei ICCJ Cristina Tarcea privind lipsa completelor specializate de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (facsimil 1):

„Competenta materiala in prima instanta a Sectiei penale a Inaltei Curti de Csatie si Justitie este limitata si circumstantiata la calitatea persoanelor astfel cum sunt enumerate in cuprinsul art. 40 alin. (1) C.pr.pen.

In ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de courptie, cu referire la constituirea completelor specializate, precizam ca si in materia faptelor de coruptie, competenta de judecata a cauzelor in prima instanta a Sectiei penale este, de asemenea, limitata si circumstantiata la calitatea persoanelor, conform dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Pentru considerentele mai sus expuse, Sectia penala a instantei supreme a avut in vedere la configurarea parametrilor in sistemul ECRIS toate completurile de judecata ale Sectiei, tuturor fiindu-le asociate ca obiect faptele de coruptie, astfel nefiind necesara adoptarea unor masuri precum constituirea anumitor completuri specializate in materia coruptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau vicepresedintelui, are facultatea de a infiinta, la inceputul fiecarui an, complete specializate in cadrul sectiilor, insa aceasta este conditionata de o analiza (…)

In contextul expus se poate constata ca, la nivelul Sectiei penale, numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate nu a impus adoptarea unei decizii de constituire a unor completuri specializate in materia faptelor de coruptie, toate completurile sectiei fiind impicate in judecarea cauzelor cu acest tip de obiect, din considerente legate de asigurarea unui echilibru al volumului de activitate/judecator si pentru a da continuitate principiului repartizarii aleatorii a cauzelor”.

Deputata Andreea Cosma, prima care a reclamat lipsa de specializare a completelor ICCJ

Documentele publicate mai sus sunt cuprinse in dosarul nr. 20/P/2019, deschis in urma unei plangeri penale formulate de Andreea Cosma, in care reclama chiar lipsa de specializare in fapte de coruptie a judecatorului Horia Valentin Selaru. Concret, deputata Andreea Cosma a depus in 8 ianuarie 2019 o plangere penala impotriva procurorilor Mircea Negulescu, Lucian Onea si Savu Alfred din DNA Ploiesti pentru constituirea unui grup infractional organizat, cercetare abuziva, represiune nedreapta si folosirea abuziva a functiei, reclamand modalitatea in care acestia au inteles sa efectueze urmarire penala in dosarul „Ciuperceasca”, dar si faptul ca paraditorii de la DNA Ploiesti au facut presiuni asupra sa pentru a lua parte la inscenarea si arestarea unor oameni. Refuzand insa acest lucru, Andreea Cosma a fost trimisa in cateva zile in judecata, cauza fiind inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la completul format din judecatorii Horia Valentin Selaru (fost procuror si consilier al Laurei Kovesi), Francisa Vasile si Daniel Gradinaru.

Acesta a fost si completul care in 4 decembrie 2018 a dispus, in majoritate, cu opinia separata a judecatorului Gradinaru, in sensul achitarii, condamnarea Andreei Cosma la 4 ani de inchisoare cu executare pentru o pretinsa complicitate la abuz in serviciu. Dincolo de faptul ca speta in sine era o aberatie, dat fiind ca Andreea Cosma a fost trimisa in judecata de procurorii DNA Ploiesti pentru ca nu ar fi impus, in calitate de notar, pretul unei tranzactii intre doua societati comerciale, solutia Completului de 3 al ICCJ este discutabila.

Sustinem aceasta intrucat, astfel cum Andreea Cosma a semnalat in plangerea penala depusa la SIIJ in 8 ianuarie 2019, solutia de condamnare a fost pronuntata de un judecator care nu este specializat sa judece infractiuni de coruptie: „Consider ca judecatorul Selaru Horia nu este specializat sa judece infractiuni de coruptie si nu intruneste conditiile prevazute de art. 29 din Legea nr. 78/2000”.

Iata ce sustinea Andreea Cosma in denuntul depus in ianuarie 2019 la SIIJ:

Iata ce prevede art. 29 din Legea 78/2000: “Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Iata ce prevede art. 19 din Legea nr. 304/2004: „La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”. (Irinel I.).

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Rares Vaduca noul sef la ”Doi s’un sfert”/ Mihai Cristian Marculescu expulzat in SUA!

Publicat

pe

De

(Preluare National  – Catalin Tache):

Gata, proaspatul chestor Mihai Cristian Marculescu a cedat fara lupta comanda Directiei Generale de Protectie Interna, dupa ce ar fi acceptat fara sa cracneasca ”oferta de nerefuzat” venita din partea ministrului de Interne. Iar pentru a-si onora promisiunea ca scapa de Marculescu si elibereaza astfel sefia serviciului secret al Ministerului de Interne, Carmen Dan i-a oferit acestuia postul de ”atasat 3” la Ambasada Romaniei de la Washington. Si cum Marculescu isi face deja, in mare secret, bagajele pentru Washington, Rares Vaduva este astfel pe cale de a-si vedea visul cu ochii si a reveni la conducerea ”Doi s’un sfert”.  Asta dupa ce dezvaluirea noastra din 7 februarie a ”trantit” planul initial de numire a lui Vaduva la sefia DGPI, acesta trebuind sa se multumeasca atunci doar cu pozitia de ”numarul doi”.

Si cu toate ca l-ar manca de viu pe Codrin Stefanescu si pe ceilalti lideri ai Partidului Social Democrat pe care ii suspecteaza de ”ofensa” ca nu i-au oferit ei pozitia a doua, cea dorita,  pe lista pentru europarlamentare, Carmen Dan este gata sa deschida o sinucigasa ”Cutie a Pandorei” pentru activitatea intergului minsiter.  Tocmai acum, cand, sub coordonarea noului secretar de stat Mihai Catalin Necula, asigurarea Presedintiei Consiliului Europei pe acest segment nu doar ca intrase in normal, dar chiar se desfasura nesperat de bine. Numai ca la schimb cu acceptarea lui Vaduva in fruntea ”Doi s’un sfert”, Carmen Dan este gata sa-i cedeze influentului Adrian Mladinoiu ”butoanele” operative ale ministerului, prin oferirea celui mai important post de secretar de stat omului de incredere al acestuia, Mihai Valeriu. Iar parca pentru a destabiliza si mai mult intreg ministerul, doar pentru a-si face ”toanele” si a arata ca ea una nu mai raspunde de mult la ”ordinele lui Dragnea”, Carmen Dan ”s-a baricadat” riscant pe linia Melnic, desi note contrainformative de ultima ora arata nu doar alte complicatii penale din jurul acestui nume, dar mai ales legaturile ”primejdioase” ale ”stapanului casutelor” cu PRO Romania, prin baronul Paul Stanescu. Cel care, dupa cum initiatii sistemului nu uita este tocmai cel care a insistat la ”blonda” pentru ca Valentin Melnic sa preia secretariatul general al MAI…

DGA,  tinta in miscare!

Iata ca Marculescu va fi expulzat de la sefia serviciului secret  pentru care a fost ca ”agheasma”, nefacand nici rau, dar nici bine. Iar acesta va ajunge atasat 3 la Washington, in ”amabasada lui Maior”,  dar pe bani frumosi, sarind usor de ”baremul” de 10.000 dolari pe luna. In timp ce ceilalti adjuncti vor fi si ei matrasiti in cele patru colturi ale ministerului, pentru ca Rares Vaduva sa poata conduce in stilu-i caracteristic structura pe care, sa nu uitam, aproape ca a destrucuturat-o definitiv atunci cand s-a aflat la comanda tehnocrata a acesteia, prin ”marea pensionare” cu japca. Iar daca doar o minune de la varful PSD mai poate stopa instalarea acestuia in fruntea DGPI, cu totul altfel stau lucrurile cu ”next level” al planului acestuia de a debarca si actuala conducere a Directiei Generale Anticoruptie, pentru a forta astfel ”contopirea” celor doua structuri. Sub comanda sa, bineinteles. Si daca lui Carmen Dan i-o fi suras acest plan de a i se pune la dispozitie o astfel de forta informativa cu adevarat impresionanta, nu la fel stau lucrurile in restul sistemului. Unde nu se concepe sub nicio forma ca pe langa ”painea” informativa a DGPI, Rares Vaduva sa inhate si ”cutitul” executiei penale a DGA. Astfel ca ambitiile nemasurate ale omului care a izolat-o deja pe Carmen Dan sub o ”cupola” in care aceasta este deja captiva, nereusind sa sparga blocada informativa si prin acceptarea altor surse alternative s-ar putea sa-l apropie pe acesta prea mult de ”soarele puterii”.  De la care, sa nu uitam s-a ”prajit” si Gabriel Oprea…

Melnic in corzi

Iar cum gruparea care o tine ”oastateca” informativ pe Carmen Dan va declansa in zilele acestea si un alt atac ”blitzkrieg” pentru eliminarea unei noi ”tinte” de pe ”lista neagra” a chestorului Valentin Melnic, comisarul sef Ionut Peligrad de la Directia Generala Logistica, ”regii achizitiilor” spera astfel sa elibereze  total ”culoarul” pentru importantele licitatii care vor urma. Iar planul de expanisune al secretarului general al MAI pare in grafic, in ciuda loviturilor primite prin seria noastra de dezvaluiri, cel putin atata vreme cat Carmen Dan il gireaza pe acesta cu ochii inchisi. Iar daca sotia acestuia, comisarul sef de politie Emilia Melnic, detasata pe ”frontul Dezvoltarii” lupta din greu, in ciuda anchetei penale care o vizeaza, pentru ”impamantenirea”  in fruntea unei Directii de achizitii, chestorul Melnic, prin nasul sau de cununie Cristian Fainisi si mai ales prin fosta ”legenda” Constantin Rotaru de la ”achizitiile” Academiei de Politie sau Corpul de control al MAI a reusit o interconectare si la Paul Stanescu. Fostul vicepremier care asteapta doar consemnul trecerii la PRO Romania.  Astfel ca, dupa ce a predat Politia Romana si alte structuri ”portocaliilor” pedelisti, pesedista Carmen Dan tocmai ce este pe cale sa plateasca ”obolul”si ”pontistilor”. Insa cum ambitiile noii ”fratii” sunt parca ”prea ca la tara”, iata ca ”tinichelele” trecutului au si inceput sa ”zdrangane”, mai ales in cazul chestorului Melnic. Cel care mai curand decat se asteapta unii s-ar putea sa aiba mari surprize nu doar in vechiul scandal al ”decaparii” lui Adrian Patrascu,  in ceea ce priveste ” afacerea Apartamentul”. Dar nu musai al trecerii de la trei la patru camere, ci de la cea de la doua la trei camere…

 

 

Articolul Rares Vaduca noul sef la ”Doi s’un sfert”/ Mihai Cristian Marculescu expulzat in SUA! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Vâlcea

Exclusiv4 ore inainte

O româncă, Diana Biciin, manageriază de cateva luni un site de propagandă cu multe fakeuri în India şi le dă peste cap alegerile

E clar că liderul PSD va candida. El îi va înfrunta pe Klaus Iohannis și pe toți ceilalți participanți la...

ExclusivO zi inainte

ICCJ RECUNOASTE CA NU ARE COMPLETE SPECIALIZATE

 Avem documentul bomba prin care in dosarul penal 20/P/2019 sefa ICCJ Cristina Tarcea a recunoscut ca nu a constituit complete...

Exclusiv2 zile inainte

Rares Vaduca noul sef la ”Doi s’un sfert”/ Mihai Cristian Marculescu expulzat in SUA!

(Preluare National  – Catalin Tache): Gata, proaspatul chestor Mihai Cristian Marculescu a cedat fara lupta comanda Directiei Generale de Protectie...

Exclusiv3 zile inainte

Cum se spala rufele murdare romanesti in copaia Europei

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): 28 februarie 2019 – Ludovic Orban, președintele PNL:”Obtuzitatea și aversiunea personală împotriva unui...

Exclusiv4 zile inainte

O BOMBA STA SA EXPLODEZE IN JUSTITIE SI IN PRAHOVA/ ÎNCEPE JIHADUL

Portocala va fi stoarsa ca o lamaie, dupa ce si-a tradat amicii/ ÎNCEPE JIHADUL Adevarata problema pentru procurorul Negulescu Mircea...

Exclusiv5 zile inainte

Directorul Parcului Industrial Ploiesti in stare avansata de ebrietate la locul de munca

“Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare. REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor...

Exclusiv5 zile inainte

Esecul referendumului pentru justitiei ar insemna si esecul politicilor din cel putin ultimii zece ani

In data de 19.03.2019, omul de afaceri prahovean Nistoroiu Vuta Adrian a fost audiat, in calitate de martor, mai bine...

Exclusiv6 zile inainte

Soluţia PSD-ALDE pentru ca ploieştenii să aibă apă caldă şi după 1 mai 2019! FOTO

(Preluare Newsweek – Petru Zoltan) Conducerea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci va declanșa o verificare internă care să...

ExclusivO săptămână inainte

EXCLUSIV/SRI si BCCO ce parere au?

Un nou scandal al dezifectanţilor folosiţi în spitale a izbucnit, marți, în România. Mai multe percheziții au avut loc în...

ExclusivO săptămână inainte

“Primarul plângăcios a cântat iar, cât a putut de tare, cucuriguuuuu!”

Primarul plângăcios a cântat iar, cât a putut de tare, cucuriguuuuu! și a produs, pentru ploieșteni… o biată mărgică, și...

ExclusivO săptămână inainte

EXCLUSIV/UNELTELE PROCURORULUI NEGULESCU MIRCEA, DIPI, SRI, DNA SI CATEVA MUSAMALIZARI ORDINARE

Ofiterii SRI, Florea Daniel- Mr ® si Gulianu Florin –col ® au fost abuzati de perchezitii ilegale tipic securiste ordonate...

ExclusivO săptămână inainte

EXCLUSIV/Fost șef la contraspionaj din SRI depune plangere penala impotriva procurorilor de la unitatea de “elita” a DNA din Ploiesti

Ofiterii SRI, Florea Daniel- Mr ® si Gulianu Florin –col ® au fost abuzati de perchezitii ilegale tipic securiste ordonate...

Exclusiv2 săptămâni inainte

“Nu cu mii de selfie-uri egolatre, cu poze la profil cu LCK, veți schimba țara”!

Cu toată bună voința pentru opoziție, sunt câțiva pe listele USR PLUS pe care îi apreciez și chiar cred că...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Sebastian Ghita revine in forta, in mediul online!

România TV anunţă  informații în exclusivitate din cel de-al treilea dosar penal pentru Laura Codruța Kovesi. Aceasta este acuzată că...

Viața în Valcea2 săptămâni inainte

Oglinda, aplicabilitate si avantaje pentru o vizibilitate maxima pe tot parcursul drumului

Oglinda moto poate fi considerata, prin excelenta, componenta periferica a motocicletei cu cel mai inalt grad de aplicabilitate si beneficii...

Exclusiv2 săptămâni inainte

CONILIERII LOCALI LUATI LA “MISTO” DE ADRIAN VAIDA SI PRUNA EUGEN

Pe surse, primim informatii care releva indicii temeinice conform carora, primarul de “facto” al Municipilului Ploiesti, Eugen Pruna – ofiter...

Știrile Săptămânii