Connect with us

Exclusiv

Site-ul ziarului Incisiv de Prahova a fost din nou atacat cybernetic

Publicat

pe

Dosarele facute pe interceptari dispuse in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule.

CCR: “Dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice” (Decizia)

Dosarele facute in baza interceptarilor dispuse pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule. Asta intrucat masurile de supraveghere puse in practica de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatelor de siguranta nationala (MSN) emise pentru existenta unor actiuni care pot aduce atingere “altor asemenea interese ale tarii” sunt ilegale. CCR a facut publica miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii”, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, conform celor de la Lumea Justitiei.

Inainte de a prezenta motivarea CCR, iata ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:

„Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale”.

Ei bine, Curtea Constitutionala a decis ca sintagma “altor asemenea interese ale tarii” este una extrem de larga, ce permite introducerea sau eliminarea, in si din aceasta categorie, a unor elemente considerate de catre autoritati ca fiind unele ce tin de interesele tarii. Iar asta fara ca destinatarul legii, persoana supusa masurilor de supraveghere, sa poata cunoaste limitele de aplicare a dispozitiei, si fara sa isi poata corecta conduita. “Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice”, arata CCR. Or, Curtea subliniaza ca, avand in vedere caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste actiuni sa fie realizate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, exista riscul incalcarii in mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei.

Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta).

Decizia CCR a fost luata la sesizarea Curtii de Apel Brasov, in urma unei exceptii ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti (click aici pentru a citi mai multe detalii despre exceptia avocatului Flavius Radu).

Iata fragmente din Decizia CCR pe care o atasam integral la finalul articolului:

“71. (vi) In ceea ce priveste sintagma ‘altor asemenea interese ale tarii’, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de ‘securitate nationala’ nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de ‘interes al tarii’ nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).

  1. Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de ‘interes national’, Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca ‘Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii’, art.90 dispune ca ‘Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national’, art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la ‘apele cu potential energetic valorificabil, de interes national’. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – ‘interes al tarii’ si ‘interes national’ – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca ‘interesul tarii’/’interesul national’ reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
  2. In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de ‘securitate nationala’ este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea. Or, in ceea ce priveste dispozitia de lege criticata, Curtea constata ca legiuitorul a ales sa utilizeze o notiune – ‘interese ale tarii’ – a carei sfera de cuprindere necesita ea insasi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales sa determine limitele unei notiuni generice prin utilizarea unei alte notiuni care este caracterizata, de asemenea, prin generalitate.
  3. In continuare, Curtea constata ca, in cadrul sintagmei criticate, legiuitorul utilizeaza adjectivul ‘asemenea’, care are semnificatia de ‘asemanator; care seamana cu cineva sau cu ceva’. Astfel, Curtea apreciaza ca, din modul de redactare, rezulta ca sintagma criticata trebuie analizata si in corelatie cu sintagma ‘capacitatii de aparare’.
  4. Curtea constata ca notiunea de ‘capacitate de aparare a tarii’ are o sfera de cuprindere care inglobeaza elementele necesare definirii si determinarii ei. Cu alte cuvinte, activitatile prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 care pot aduce atingere capacitatii de aparare presupun in mod necesar posibilitatea producerii unui efect negativ cel putin asupra unui element dintre cele care concura 30 la definirea si determinarea ‘capacitatii de aparare’. Or, acest fapt presupune ca toate elementele care tin de capacitatea de aparare sunt in sfera de cuprindere a acestei notiuni, neputandu-se pozitiona in cadrul ‘altor interese ale tarii’.
  5. Asa fiind, Curtea apreciaza ca folosirea adjectivului ‘asemenea’ este utilizata de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o alta caracteristica a ‘intereselor tarii’. Curtea apreciaza ca acest lucru presupune ca exista deja o clasificare a ‘intereselor tarii’, ‘institutiile democratice ale statului’ si ‘capacitate de aparare’ apartinand aceleiasi categorii, astfel ca folosirea sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ar determina aplicarea celorlalte elemente continute de aceasta categorie. Or, o astfel de clasificare nu exista la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicata in coroborare cu dispozitiile de lege criticate. Totodata, Curtea apreciaza ca determinarea continutului unei astfel de categorii nu poate fi realizata nici prin coroborarea anumitor dispozitii legislative. Astfel, continutul si limitele sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ raman la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, in/din aceasta categorie putand fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care desi se circumscriu ‘intereselor tarii’ nu pot fi cunoscute de destinatarul normei.
  6. Pe de alta parte, Curtea retine ca analiza existentei amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in cazul dispozitiei de lege criticate, trebuie sa se realizeze prin corelarea formei/modalitatii de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate.
  7. Astfel, forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 ramane fara semnificatie, din perspectiva existentei unei amenintari la adresa securitatii nationale, daca nu este realizata cu scopul de a inlatura prin forta institutiile democratice ale statului sau daca nu poate aduce atingere capacitatii de aparare a tarii. Acest lucru nu semnifica insa ca faptele respective nu pot intra sub incidenta raspunderii penale sau a altor forme de raspundere.
  8. In acest context, Curtea reitereaza cele retinute in Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a constatat ca modul de reglementare a sintagmei ‘aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991, determina o sfera larga de aplicare a acesteia, ceea ce contravine art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Curtea a retinut ca, din analiza dispozitiilor art.3 din Legea nr.51/1991, amenintarile la adresa securitatii nationale sunt privite fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte. Astfel, se poate afirma ca amenintarile la adresa securitatii nationale se obiectivizeaza, pe de-o parte, in acele actiuni/fapte care, indiferent de faptuitor, prin efectul lor sunt prezumate absolut a avea un impact direct asupra societatii, in ansamblu, si, pe de alta parte, in acele actiuni/fapte care prin efectul lor au un impact direct asupra anumitor persoane determinate si un impact mediat asupra societatii, in ansamblu. Curtea a retinut ca, in esenta, amenintarile la adresa securitatii nationale mentionate in art.3 din Legea nr.51/1991 pot fi circumscrise fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte.
  9. Or, Curtea constata ca sfera de cuprindere a sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ramane la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, fara a putea fi circumstantiata de destinatarul normei. Astfel, prin corelarea intre forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea 32 nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate, in acest caz posibilitatea aducerii atingerii ‘altor interese ale tarii’, nu se mai poate determina limita de aplicare a dispozitiei de lege criticate. Caracterul deschis al sintagmei criticate determina posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente in/din aceasta categorie, actiune care se rasfrange si asupra limitelor de aplicare a dispozitiei de lege criticate. In acest mod, limitele de aplicare a dispozitiei de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-si pot corecta conduita si nu pot fi capabili sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.
  10. Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice.
  11. Avand in vedere aceste aspecte si caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, Curtea constata ca este obligatoriu ca acestea sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esentiale intr-un stat de drept, privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. Este indeobste admis ca drepturile prevazute la art.26 si art.28 din Constitutie nu sunt absolute, insa limitarea lor trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura masurilor intruzive reglementate (a se vedea, in acelasi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitata, par.48). 33
  12. Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ‘ori altor asemenea interese ale tarii’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”. (Irinel I.).

N.R – Reamintim cititorilor ca, incepand cu anul 2015, directorul general al ziarului nostru, a devoalat ilegalitatea acestor mandate atat in declaratii de presa cat si in emisiunile tv de la B1 si Nasul Tv.

 

Facebook Comments

Afaceri

Philips TV lansează „The One” într-un pachet exclusiv

Publicat

pe

Vizionarea în liniște a unui eveniment important este pe cale să devină o experiență unică și mai captivantă. În dezvoltarea televizorului 7304, cele mai recente tehnologii se îmbină pentru a da naștere unui model din seria Performance Philips TV: The One, televizorul complet. Tehnologia Ambilight pe 3 laturi actualizată ridică încă o dată ștacheta, pentru o experiență extraordinară de televiziune. Datorită designului subțire și suportului în formă de T, acest televizor se integrează perfect într-un decor modern.

Funcții inteligente, inclusiv control vocal AI 

Televizorul 7304 se adresează unei game diverse de consumatori, fie ei telespectatori sau gameri. Modelul va fi disponibil în mai multe dimensiuni și va include cele mai bune funcții ale altor serii, precum:

  • Tehnologia unică Ambilight de la Philips.
  • Procesorul de imagine Philips P5.
  • HDR Smart 4K.
  • Dolby Vision șiDolby Atmos. Imagine și sunet, ca la cinema.
  • Android TV cu Google Assistant – suportă Amazon Echo și

Telespectatorii și gamerii vor putea da comenzi vocale către televizorul Philips Android. Astfel, aceștia vor putea alege să joace un joc, să vizioneze Netflix sau chiar să preia controlul dispozitivelor smart home compatibile cu Google-Assistant, fără a se ridica de pe canapea.

Vizionare prin excelență

„The One” dispune de toate specificațiile tehnice unice disponibile în gama mid-range. În cele din urmă, televizorul 7304 se adresează unui public mai larg și mai divers de consumatori, oferind un raport mai bun calitate/preț.

Consumatorii care doresc să-și cumpere un televizor, nu trebuie să se gândească prea mult. Seria Performance de la Philips oferă o gamă largă de modele care oferă divertisment în confortul propriei case. Iar cu procesorul P5 de a treia generație, va fi disponibilă cea mai actualizată versiune a unui model de înaltă performanță care aduce beneficii îmbunătățite, cum ar fi:

  • Imagini calitative și realiste.
  • Reducere a zgomotului de imagine,claritate și contrast îmbunătățite din toate su
  • Detalii cu adevărat impresionante, care nu se mai pierd în zonele foarte întunecate.

Televizorul Philips seria 7304 va fi disponibil în 6 dimensiuni de ecran diferite (primele 2 cifre din cod reprezintă diagonala în inch):

  • 43PUS7304
  • 50PUS7304
  • 55PUS7304
  • 58PUS7304
  • 65PUS7304
  • 70PUS7304

Despre TP Vision

TP Vision este un jucător cheie pe segmentul divertismentului digital video la nivel mondial. TP Vision se axează pe dezvoltarea, producerea şi comercializarea televizoarelor (Europa, Rusia, Orientul Mijlociu, America de Sud, India şi anumite ţări din regiunea Asia-Pacific) și produselor audio Philips (la nivel global). Realizăm acestea prin îmbinarea experienţei noastre în design şi moştenirii Philips în inovaţie TV cu excelenţa operaţională, flexibilitatea şi viteza tehnologiei TPV. Toate aceste atuuri ne permit să aducem pe piaţă televizoare de înaltă calitate: inteligente şi uşor de utilizat, cu un design sofisticat. Credem în produse care le oferă consumatorilor o experienţă audio și TV superioară. Datorită televizoarelor Philips, TP Vision este lider global pe piaţa de ospitalitate. TP Vision este licenţiatul exclusiv de brand al televizoarelor Philips pentru ţările menţionate mai sus și pentru produsele audio Philips la nivel global. TP Vision are aproape 2.000 de angajaţi în mai multe zone de pe glob şi este deţinută 100% de TPV, producător TV mondial de top de monitoare şi LCD, care vinde şi comercializează televizoarele Philips în China. De-a lungul anilor, grupul TPV a reuşit să stimuleze propria dezvoltare profitând de economiile de scară şi competenţele sale principale în cercetare şi dezvoltare, producţie, eficienţă logistică şi calitate.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Editorial/ Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule!

Publicat

pe

De

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al Inspectoratului de Contraspionaj, Ionel Bidireci, fostul şef al Secretariatului general, Marius Brăteanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Constantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ. De departe, cea mai răsunătoare trecere în rezervă a fost a generalului Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului Securităţii, Iulian Vlad.

SRI-ul lui Sorin Ovidiu Vântu (doar câteva exemple, pentru că Reţeaua a fost mult mai mare): În timpul când Timofte conducea SRI, Sorin Ovidiu Vântu avea o influenţă extraordinară în acest serviciu. Nu se mulţumea doar să primească informaţii care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii, în SRI. Vântu a reuşit să tragă marile tunuri sub umbrela creată de angajaţii consilieri şi colaboratorii foste cadre ale serviciilor de informaţii.

– Unul dintre aceştia a fost Ştefan Alexie, fost general de securitate, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj şi secretar de Stat în Ministerul de Interne înainte de decembrie 1989. Din 1990 a fost consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vasile Alexoaie, fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat în conducerea SRI din Iaşi după decembrie 1989, după trecerea în rezervă a devenit preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor.

– Vasile Buliga, fost ofiţer de securitate a devenit angajat al trustului Gelsor.

– Aurelian Deaconescu, fost ofiţer de securitate, fost şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra, a fost implicat în fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vasile Doroş, fost colonel de securitate, şef al SRI Bacău timp de 8 ani, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău prin fiul său, Claudiu Doroş.

– Dan Gheorghe, fost ofiţer de securitate, comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI după decembrie 1989, transferat apoi la UM 0215 (unitatea de informaţii şi contrainformaţii a Ministerului de Interne), a revenit în SRI în calitate de consilier al noului director Radu Timofte în 2000, iar la 1 noiembrie 2001 a demisionat.

– Nicolae Constantin Haţeganu, fost ofiţer de securitate şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări Astra, a participat şi el la fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Florian Ioan, fost ofiţer de securitate, reactivat în Serviciul de Protecţie şi Pază al Preşedinţiei în perioada lui Emil Constantinescu, ajuns la gradul de colonel, a trecut în rezervă în 1998 pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vlad Mărgineanu, fost ofiţer de securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov, a devenit apoi fondator al Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra.

– Ogăşanu Dumitru, fost ofiţer de securitate cu gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A participat la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

– Gheorghe Raţiu, fost ofiţer de securitate (D.I.E., acoperit ca diplomat în M.A.E.) a fost cooptat în calitate de consilier şi partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Cornel Rudăreanu, fost colonel de securitate, fost şef de cabinet al lui Măgureanu, a devenit şi el consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu. Rudăreanu s-a numărat printre primii camarazi ai lui Vântu, alături de Ion Văsâi, propuşi pentru reîncadrare de generalul SRI Gioni Popescu. Şi a devenit şef de complex balnear şi de odihnă cu circuit închis.

– Vlad Soare, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior în timpul guvernării CDR-iste, apoi preşedinte al grupului financiar Gelsor.

– Răzvan Temeşan, fost ofiţer de securitate acoperit în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, a devenit preşedintele Bancorex din decembrie 1989, funcţie în care s-a menţinut până în 1996. Răzvan Temeşan a fost profund implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu.

– căpitan Stoica Liviu, ofiţer de contraspionajj la SRI Prahova.

– Victor Velişcu, fost ofiţer de securitate în cadrul Inspectoratului de Securitate Dolj, a devenit în 2001 principalul consilier al şefului SRI, Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri. Victor Velişcu a fost numit în această funcţie la insistenţele lui Sorin Ovidiu Vântu, ca o recompensă a faptului că i-a acoperit afacerile ilegale în perioada cât a fost încadrat ca ofiţer la UM 0215 din cadrul Ministerului de Interne. Victor Velişcu a fost ofiţer de securitate la Craiova până în 1990, unde a făcut parte din Direcţia I (Informaţii Interne) a Direcţiei Securităţii Statului. Ulterior a fost trimis de Măgureanu la reorganizarea secţiei judeţene a SRI Cluj, unde a ocupat poziţia de locţiitor al şefului SRI Cluj un an de zile. Aici Velişcu s-a remarcat prin folosirea în interes personal a banilor din fondul CIS (din care se executa plata informatorilor), şi în urma unei anchete interne a SRI, la sfârşitul lui 1991, a trecut în rezervă. În 1994, Velişcu este recrutat de Sorin Ovidiu Vântu, care îl pune să amenajeze sediul Gelsor, iar în iulie 1995, devine acţionar la SOV Invest, firmă ce avea să administreze dezastrul FNI.

Conform declaraţiilor Mariei Vlas, în angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut foştii ofiţeri SRI, iar de recrutarea şi angajarea lor, într-o primă fază, s-a ocupat Victor Velişcu, asociatul lui Vântu.

Asistăm la o adevărată mistică a serviciilor: într-o Românie în care instituţiile nu merg şi s-au încercat fel de fel de reforme, de la primării la consilii judeţene, regionalizare, reforme ale sistemelor sociale, numai Serviciile sunt imuabile şi performante. Evident, nu acesta este adevărul faptic, pentru că nu avem acces la el – ţine de siguranţa naţională! –, acesta este adevărul mistic.

Acesta nu este intelligence modern, ci este tot fosta Securitate: un uriaş aparat de strîns maculatură destinată să controleze destine, la o adică. Şi adevărul e că nu putem şti cît de mult mai seamănă sau nu SRI şi SIE cu fosta Securitate, pentru că tot ce e acolo ţine de securitatea naţională.

SRI şi SIE au fost singurele instituţii pentru care atât Băsescu, cât și Iohannis au avut cuvinte de laudă de la început pînă la sfârşit. Toate celelalte au avut lipsuri: justiţia a fost murdară (cu excepţia decrepitei foste preşedintă de ÎCC, Livia Stanciu) şi a DNA (doamna doctor Koveşi!), care face treabă bună, dar cînd se apropie de familiile prezidențiale ori acoliți ale acestora, se dovedeşte controlată de forțe obscure și interese ostile comandate din exterior, învățământul și educaţia produc în mod inoportun prea mulţi filozofi, sistemul sanitar ne îmbolnăveşte etc. etc.

Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule! Cam acesta a fost 10 ani discursul lui Traian Băsescu, preluat de doi ani şi ceva, ca un patefon zgâriat, de Iohannis. Sunt mărturii că, pe măsură ce anturajul de la Cotroceni s-a degradat, serviciile au jucat un rol tot mai mare în formarea viziunii despre lume a şefului statului. Cumva, cumva, și Băsescu, și Iohannis au ajuns la concluzia că doar în servicii se poate avea încredere.

Au demonstrat-o din plin Maior şi Coldea! (Ec Adrian Radu).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Carmen Dan, ”Denuntul Secolului” la DNA!

Publicat

pe

De

(Preluare National – Catalin Tache):

Gata, este tot mai groasa pentru Carmen Dan! Cea care parca a avut gura aurita, ca doar la ce consilieri ”de taina” are, chiar ca nu avea cum sa fie informata la timp despre faptul ca va intra in ”hora dosarelor”. Si nu este vorba aici de dosarul retrocedarilor ilegale de la Curtea de Apel, a carui instrumentare am dezvaluit-o cu putina vreme in urma. Si nici de statutul de martor in deja anchilozatul dosar ”TelDrum”. Aceasta  desi prea multi s-au grabit sa se duca pe fenta mediatizatei audieri a ministrului de Interne la DNA in acest caz.

Ci de faptul ca, mult mai repede decat se asteptau multi, la structura centrala a Directiei Nationale Anticoruptie a fost depus, cu doar cateva zile in urma, ”denuntul secolului” impotriva  lui Carmen Dan! Cel care atat prin cantitatea informatiilor, documentelor si celorlalte probe prezentate, cat si prin calitatea acestora, tinand cont de statutul cu totul special de la chiar varful Ministerului de Interne a denuntatorului le ofera practic pe tava procurorilor anticoruptie finalizarea cu celeritate a unui dosar cu adevarat ”beton”. Mai ales ca, dupa cum sustin surse apropiate anchetei, de aceasta data nu mai este vorba de fapte mai vechi si implicit ceva mai greu de verificat, de pe vremea cand Carmen Dan era prefect de Teleorman. Ci de acuze concrete privind abuzurile comise de aceasta chiar in timpul  mandatului de ministru de Interne! Iar dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in afara denuntului depus de unul dintre ”greii” ministerului, si alti chestori si sefi de structuri in activitate si-au dat deja acordul ca, in afara statutului de martori pe care il au in acest prim dosar sa depuna la randul lor denunturi cu privire la presiunile exercitate asupra lor de catre Carmen Dan si ”Fratia Blondei” din jurul acesteia. Astfel ca, mult mai curand decat se asteapta unii, vom asista la o noua operatiune de ”curatenie generala” la MAI! Si cu cat va fi declansata mai repede, cu atat va fi mai binevenita, mai ales ca primele note informative au ajuns deja la varful guvernului, pentru a se putea lua astfel si masurile politice necesare, pe langa cele tinand strict de sfera penalului…

Mai vine unul! Si inca unul!

Tinand cont atat de faza incipenta a anchetei, dar mai ales de statutul denuntatorului aflat in plina activitate si de celelalte nume grele de la varful MAI care au acceptat deja statutul de martori impotriva propriului ministru nu vom dezvalui astazi identitatea celui care cu siguranta va zgudui din temelii ”Fratia Blondei” odata cu demararea acestui demers penal. Mai ales ca nu va dura mult si se va anunta cel mai probabil si inceperea primelor urmariri penale in acest caz. Insa daca mai exista si pesimisti incurabili care considera ca lucrurile nu se vor misca nici macar dupa acest denunt pur si simplu ”nuclear”, bazat pe ”pungi” intregi de documente deja predate procurorilor anticoruptie, uite ca totusi situatia va fi greu de ”manageriat” de catre atat de putinii sustinatori ai lui Carmen Dan din sistem. Si asta pentru ca dupa ”denuntul secolului” se asteapta sa mai vina inca unul! Cel putin de acelasi calibru, tinand cont atat de statutul denuntatorului, cat si de informatiile pe care acesta deja a anuntat ca le va pune la dispozitia DNA cat de curand. Iar deja un al treilea denunt, tot de la un nume mare de la varful MAI este ”negociat” in aceste zile, astfel ca initiatii sistemului si-au pregatit deja rezerve considerabile de ”popcorn”, pentru a urmari ”filmul” evenimentelor  pe care vom continua sa il prezentam in perioada urmatoare…

 

 

Articolul Carmen Dan, ”Denuntul Secolului” la DNA! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Vâlcea

Afaceri3 ore inainte

Philips TV lansează „The One” într-un pachet exclusiv

Vizionarea în liniște a unui eveniment important este pe cale să devină o experiență unică și mai captivantă. În dezvoltarea televizorului...

Exclusiv5 ore inainte

Editorial/ Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule!

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al...

ExclusivO zi inainte

Carmen Dan, ”Denuntul Secolului” la DNA!

(Preluare National – Catalin Tache): Gata, este tot mai groasa pentru Carmen Dan! Cea care parca a avut gura aurita,...

Exclusiv2 zile inainte

Omul lui Dragnea de la M.A.E/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii (I)

Avocata Laura Elena Chiorean (foto) din Cluj Napoca este, începând cu data de 8 Martie a.c., noul Secretar general al...

Exclusiv3 zile inainte

Gabriel Oprea intervine dur si profesional/Incisiv de Prahova a dezvaluit inca din 23 mai 2019 cazul din Mehedinti

„Cazul fetiței de la Baia de Aramă relevă un adevăr trist: că unii dintre noi au uitat să fie oameni....

Exclusiv4 zile inainte

Dupa numeroasele “tepe” date statului roman, Telekom intentioneaza sa externalizeze activtiatile de IT

(Preluare National – Catalin Tache): Dupa cum dezvaluiam cu ceva vreme in urma, Victor Ponta viseaza cu ochii deschisi cum...

Exclusiv5 zile inainte

Consilierul mason al premierului Viorica Dăncilă

(Preluare National – Catalin Tache): Dupa cum dezvaluiam cu ceva vreme in urma, Victor Ponta viseaza cu ochii deschisi cum...

Cosmetice bio pentru întreaga familie Cosmetice bio pentru întreaga familie
Afaceri5 zile inainte

Cosmetice bio pentru întreaga familie

Atunci când ne decidem să folosim produse cosmetice bio este bine să ne gândim la întreaga familie. Când vine vorba...

Exclusiv5 zile inainte

Editorial/Reformarea SRI a continuat şovăitor şi fals

În calitate de membru CSM a semnat, alături de Alina Ghica, celebrul protocol SRI-CSM, prin care punea la picioarele SRI-ului...

Exclusiv6 zile inainte

FAMILIA POLIȚISTULUI LOCAL ȘERBAN VICTORIA ȘICANATĂ IN TRAFIC IN COMUNA BRĂNEȘTI, DE CĂTRE UN POLIȚIST NAȚIONAL DIN CADRUL I.P.J. ILFOV!

Așa cum am promis în articolul anterior, vă facem cunoscut faptul că, familia polițistului local Serban Victoria (fiul și soțul...

ExclusivO săptămână inainte

Editorial/Aperi siguranţa naţională când eşti cinstit cu cei care îţi plătesc solda!

Serviciile secrete româneşti nu s-au rupt decât prea puţin de practicile Securităţii. Numeric, ele sunt astăzi mult peste aparatul fostei...

ExclusivO săptămână inainte

Editorial/„Să înceapă osteneala aceasta, după atâta véci de la discălecatul ţărâlor cel dintăi de Traian împăratul Râmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul”

Fostul parlamentar Gelu Vişan, fost lider PMP şi apropiat al Elenei Udrea, lansează acuzaţii incendiare cu privire la alegerile europarlamentare,...

ExclusivO săptămână inainte

Vicepresedinte PNL Diaspora: Republica Moldova pe care a furat-o Plahotniuc si ai lui a fost eliberata

(Preluare Mediasud.ro): Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate...

ExclusivO săptămână inainte

“Ceea ce în urmă cum 10 zile părea un vis imposibil astăzi a devenit realitate”

(Preluare Mediasud.ro): Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Dosarul TETRA, inventat de fostul procuror „Portocală” la Poliția Locală, scoate la iveală denunțurile obținute sub presiune și martori mincinoși

(Preluare Mediasud.ro): Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Gata, le-am stins lumina la Frontiera!

  (Preluare National – Catalin Tache): Iata ca desi este la doar un pas sa revina la varful MAI dupa...

Știrile Săptămânii