Cum poți construi ilegal într-o arie protejată cu voie de la Romsilva și Tribunal?
O fâneață dintr-o zonă protejată dintr-un parc național a devenit cu voie de la administrația parcului și judecători teren în care s-au ridicat ilegal câteva construcții.
Ogașul lui Roșeț este cunoscut pentru cascada cu același nume, cea mai înaltă din România. Este sit Natura 2000, adică arie protejată la nivel european.
Se află la o aruncătură de băț de zona termală „Șapte izvoare” de lângă Băile Herculane și face parte din Parcul Național Domogled – Valea Cernei.
Un primar și un medic de familie din județul Mehedinți s-au decis să construiască aici un loc de vacanță fără să aibă autorizații.
Ambii au fost sancționați de Administrația Parcului Național, de Primăria Herculane și de Garda de Mediu.
Dumitru Boceanu este primar PSD în comuna Pădina Mare, județul Mehedinți, din 2008. A fost recrutat de Securitate în 1984 sub numele conspirativ „Mircea”, pe când era profesor suplinitor la școala generală din Pădina Mare.
S-a gândit că nu ar fi rău să aibă o casă de vacanță undeva unde să se relaxeze cu familia. Așa că a cumpărat un teren de lângă Băile Herculane de la un coleg de partid, Lucian Văleanu.
Acesta lucrează la Patria Bank, fostă Carpatica, este consilier local PSD la comuna Bălăcița, județul Mehedinți, aflată la mai puțin de 20 de km de Pădina Mare unde este Boceanu primar.
Mai mult, Văleanu are aceeași adresă de domiciliu cu celălalt personaj care a construit ilegal într-o zonă protejată, doctorița Valentina Ploscaru. El a donat familiei Ploscaru terenul aflat lângă cel al primarului.
El a cumpărat fâneața de la rudele unui fost viceprimar PSD și actual consilier local din Băile Herculane.
În decembrie decembrie 2017, Garda Națională de Mediu i-a amendat pe primar și pe doctoriță cu câte 10.000 de lei și le-a pus în vedere să desființeze construcția și să aducă terenul la starea inițială.
Anterior, fuseseră sancționați de Administrația Parcului Național Domogled – Valea Cernei. Culmea, chiar de către Consiliul Științific al parcului care i-a dat voie lui Boceanu să facă lucrări de împrejmuiri a terenului încă din noiembrie 2013.
Primarul Boceanu și doctorița Ploscaru au mai fost amendați și cu câte 1.000 de lei de către Primăria Băile Herculane pentru că nu aveau autorizație de construcție.
Ambii au contestat în instanță doar amenda de la Garda de Mediu, cea mai mare, mai ales că în acel proces-verbal se menționa că trebuie să desființeze construcția.
Judecătoria Caransebeș a dat câștig de cauză Gărzii de Mediu în cazul primarului, însă instituția a pierdut în cazul doctoriței.
Din actele de la dosar reiese că Boceanu deține 850 de mp de teren, dar în declarația de avere menționează numai 106 mp.
El susține că acolo a construit o căsuță de lemn, suspendată, fără fundație, pe care s-o folosească când merge în zonă.
Știind legea, că doar e primar, și-a zis să continue lucrările că rezolvă ulterior autorizația de construcție. Însă s-a înșelat. Primăria Băile Herculane a refuzat să introducă fâneața în planul urbanistic.
Primarul Boceanu a explicat judecătorilor că el a construit acolo pentru că edilii din Băile Herculane îl tot amână, promițându-i că vor introduce zona în planul urbanistic al localității.
În procesul verbal de contravenție se arată că Boceanu „a construit ilegal fără a deține acte de reglementare privind protecția mediului o clădire realizată din beton și lemn cu împrejmuire gard, amplasată în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Național Domogled – Valea Cernei, faptă ce contravine prevederilor legale. Acesta a realizat săpături și alte lucrări ce modifică configurația naturală a terenului din aria naturală protejată”
Un arhitect, chemat ca martor, a declarat că nu s-au făcut excavații sau forări pe acel teren, că nu există vreo platformă de beton pe acel teren și că Boceanu avea o construcție provizorie din lemn, doar o încăpere și era mai mult un loc de refugiu pentru a se adăposti la sfârșit de săptămână.
Însă fotografiile arată altceva. Acolo este trasă apă, fundația gardului nu e din piatră, cum susține primarul.
Același arhitect a mai declarat că doctorița Ploscaru, chemată ca martoră în proces de primarul Boceanu, a construit și ea în zonă un foișor să se poată adăposti de ploaie.
Inspectorii Gărzii de Mediu au cerut celor doi: titlul de proprietate, certificatul de urbanism, autorizația de construcție, avizul de mediu, avizul de gospodărire a apelor, autorizația de mediu, avizul administrației parcului.
Boceanu le-a spus că nu are aceste documente. În plângerea făcută împotriva procesului-verbal primarul a recunoscut că este vinovat că a construit fără a avea documente.
A plătiti amenzile, însă a cerut instanței înlăturarea sancțiunii complementare, aceea de a distruge construcțiile și de a aduce terenul la starea inițială.
Primarul a pierdut procesul, a făcut apel împotriva sentinței și în decembrie 2018 a câștigat la Tribunalul Caraș – Severin.
Judecătorii acestei instanțe au considerat că distrugerea construcțiilor și aducerea terenului la starea inițială este netemeinică și nelegală atâta timp cât nu există nici un fel de document privind protecția mediului.
Însăși faptul că zona este sit protejat Natura 2000 era suficient pentru magistrații care au dat astfel drumul la construcții ilegale într-un parc național.
Pentru acești judecători, afirmația insitituțiilor statului că acolo este o zonă protejată „ nu e un fapt cert, posibil fiind ca zona să fie una de dezvoltare durabilă, construibilă”.
Aceiași judecători au crezut spusele lui Boceanu care a spus că nu este vorba despre o clădire realizată din beton și lemn, întrucât în realitate este doar un adăpost temporar și provizoriu, realizat din lemn și fără fundație.
„Din probatoriul admininstrat în cauză reiese că lucrările executate de contravenient nu au presupus excavații, forări, modificarea configurației sau structurii naturale a mediului ambiental, sol sau subsol. Construcția realizată nu e nici măcar o clădire, ci un adăpost, un șopron”, au decis judecătorii.
Mai mult, cei doi judecători au mai spus căintrarea în legalitate a lui Boceanu privind construcția nu depinde de el, ci de primărie.
Adică, nu contează că omul a construit ilegal, Primăria Băile Herculane trebuie neapărat acum să îl facă să intre în legalitate.
„Sigur că nu este corect ce a făcut contravenientul, dar nici răspunderea sa contravențională nu e de angajat câtă vreme atitudinea sa nu a fost și nu e una de rea-credință”, mai susțin judecătorii.
Cum să nu fie rea-credință, când tu ca primar știi legea și o încalci cu bună știință, sperând să rezolvi ulterior actele?
„O construcție minoră într – o zonă construibilă și neprotejată, fără locuire permanentă, fără vecinătăți în concret urbanizate sau naturale de tip împăduriri, nu poate afecta mediul ori persoanele în așa măsură încât existența ei să fie intolerabilă și să se dispună desființarea sa”, au mai explicat în sentință judecătorii.
La proces, primarul a mai explicat că, dacă a văzut că nu poate obține certificatul de urbanism și autorizația de construcție, a decis să construiască casa având în vedere că face 110 km cu nepoțeii de la el din comună până la Ogașul lui Roșeți.
Încăperile sunt mici, mai susținea primarul, de dimensiuni de 2,40 x 2,80 mp.
Expertul din dosar a susținut că nu există instalații sanitare de niciun fel, însă fotografiile arată altceva.
Doctorița Valentina Ploscaru este medic de familie în comuna Corlățel, județul Mehedinți, aflată la 11 km de comuna păstorită de Boceanu. A construit doar un mic foișor să se ferească și ea de ploaie (foto jos).
Ea a câștigat de prima dată procesul împotriva Gărzii de Mediu pentru că judecătorii au considerat că în procesul-verbal nu este descrisă suficient fapta.
Garda de Mediu a făcut apel, dar a pierdut în ianuarie 2019. Și în acest caz, magistrații au considerat că inspectorii instituției ar fi trebuit să îi spună proprietarului ce acte are nevoie și de unde să le obțină.
Astfel, patru judecători de la Tribunalul Caraș – Severin au dat voie la construcții ilegale în arii protejate la nivel european.
Vina principală revine însă Administrației Parcului Național Domogled – Valea Cernei, din subordinea Romsilva, care, la câteva luni după ce s-au ridicat construcțiile ilegale, a dat celor doi doar un avertisment în loc să dispună de la bun început desființarea acestora pentru a conserva aria protejată de interes european.
Și pentru distrugerea acestor arii protejate, România va putea fi sancționată de Uniunea Europeană. (A. GHICIULESCU).