RePatriot Summit 2026 s-a încheiat duminică, după patru zile între Palatul Cotroceni, Constanța și Dobrogea, cu un mesaj adresat guvernului care va fi învestit: Corabia România are ancora, echipajul și pânzele, are oameni și rezultate, dar are nevoie de guvern stabil. Pentru o Românie mai bună, s-a cerut o colaborare permanentă cu diaspora, nu doar relații de protocol.

Președintele Nicușor Dan a oferit Înaltul Patronaj acestui eveniment și le-a spus românilor din diaspora să testeze România, indiferent dacă aleg să se întoarcă sau să colaboreze de peste hotare. Maia Sandu a transmis un mesaj video, în care a spus că se bazează pe experiența, ideile și investițiile participanților și a subliniat prezența antreprenorilor din Republica Moldova în comunitatea RePatriot.

“Romanian Business Leaders (RBL), organizația din care face parte RePatriot, este non-partizană, iar unul dintre cei trei piloni ai ei este buna guvernare. Iar buna guvernare are nevoie de un Guvern. Românii din diaspora pot contribui la aceasta prin competențele și expertiza lor, nu numai prin capitalul adus. Este momentul ca Guvernul României să fie un interlocutor serios pentru românii extraordinari risipiți în toată lumea,” a declarat Felix Pătrășcanu, Vicepreședinte al RBL, cofondator al companiei FAN Courier.

Înregistrarea evenimentului din prima zi se poate regăsi aici: https://fb.watch/v/6QZmhHzZn/.

Au fost peste 350 de antreprenori și profesioniști români din toată lumea la deschidere,  unde au fost celebrați încă 100 de laureați în Top 100 Români de Pretutindeni și a fost prezentat un program de excelență pentru organizațiile românești. Topul poate fi vazut aici. După Gala Top 100 de la Palatul Cotroceni, participanții au plecat la Constanța pentru 3 zile de lucru pe proiecte necesare pentru o Românie mai bună, în care românii să revină cu drag.

“Ne bucurăm că la finalul Summitului avem această veste minunată, cu desemnarea domnului Luca Niculescu. E timpul ca partidele să voteze un guvern iscusit care să țină direcția Vest și să aducă bunăstare tuturor românilor. O corabie nu devine mai puternică dacă echipajul se preface că nu vede furtuna. Devine mai puternică atunci când își repară pânzele, își întărește cârma și își adună oamenii pe punte. Noi, antreprenorii, ne-am făcut treaba de echipaj. Așteptăm cârma și vom înfrunta orice furtună.” a declarat Marius Bostan, antreprenor și coordonator Repatriot.

România, între cumpărător și producător: la Mamaia, Marea Neagră a fost tratată ca frontieră strategică și ca oportunitate economică

Sesiunea „România în prima linie de apărare a Europei” a pus Marea Neagră în centrul dezbaterii: securitate, energie, infrastructură, comerț, tehnologie și reconstrucția regiunii. Generalul de brigadă (r.) Cătălin Mihalache, fost atașat al apărării la Washington, a întrebat dacă România va rămâne un cumpărător de tehnologie sau va deveni dezvoltator, producător și exportator. Ambasadorul (r.) Adrian Zuckerman, președintele Alianța, a vorbit despre resursele țării și despre contextul geopolitic. Au mai fost invitați avocata Dana Bucin și Bogdan Ochiana, un antreprenor remarcabil care construiește drone.

Încrederea ca infrastructură: protecție, educație financiară și curajul de a construi acasă

Sesiunea, realizată cu Allianz-Țiriac Asigurări, partener strategic al RePatriot, a pornit de la întrebarea cum transformăm siguranța familiei, educația financiară și responsabilitatea față de generațiile următoare într-o cultură a încrederii. Au vorbit Anelis Baciu și Dana Lemnaru (Allianz-Țiriac), Dan Niculae Faranga și Andrei Bogdan; moderator a fost Felix Pătrășcanu.

„Într-o lume în care incertitudinea a devenit noua normalitate, încrederea este una dintre cele mai valoroase resurse. Oamenii nu caută doar oportunități, ci și stabilitate și predictibilitate, iar acesta este rolul asigurărilor: să ofere continuitate și siguranță atunci când viitorul este greu de anticipat. Pentru românii din diaspora, care își împart viața și responsabilitățile între două țări, protecția înseamnă mai mult decât o poliță de asigurare. Înseamnă liniștea că familia, proprietățile și planurile lor din România sunt în siguranță. La Allianz-Țiriac, credem că protecția este condiția care face posibile investițiile, dezvoltarea și implicarea pe termen lung. Pentru că încrederea nu elimină riscul, ci îți dă curajul să construiești, știind că nu îl porți singur”, a declarat Anelis Baciu, Diaspora Project Manager la Allianz-Țiriac Asigurări.

Tinerii să poată pleca fără să se despartă de țară

Sesiunea „Creștem”, cu sprijinul VSFA – Vreau să fiu antreprenor, proiectul RBL pentru liceeni – a pus o întrebare mai precisă decât „cum îi ținem acasă”: cum facem ca un tânăr să poată pleca la studii sau la muncă fără să se rupă de România care se construiește acum. Au vorbit Rareș Dinu, Ana Maria Pricop, Cosmin Sava, Bianca Radu și Bogdan Golumbeanu, moderați de Dragoș Anastasiu.

Concluzia din sală a fost clară. Plecarea e firească. Întoarcerea, sau măcar legătura, se pregătește cât tinerii sunt încă studenți, nu după ce și-au făcut viața în altă parte. VSFA lucrează deja în licee din țară; anunțul important al panelului a fost că, împreună cu RePatriot, merge și spre studenții români din Europa. Nu doar ca să le țină predici despre patrie, ci ca să le deschidă uși: mentori, proiecte, firme, motive concrete să rămână conectați. Mesajul pentru adulții din sală a fost la fel de direct: generația care vine nu așteaptă un discurs doar despre rădăcini. Așteaptă o rețea în care să între cât încă e la început de drum.

Capitalul care se întoarce: RISE și „Diaspora Investește Acasă”, pe masa următorului Guvern

Sesiunea moderată de Lucian Rotar, cu Raluca Epureanu (RISE Hub), Simina Bosseneq (Banca de Investiții și Dezvoltare), Ionuț Țața și Vlad Sarca, a ajuns la o concluzie simplă: în România banii există, lipsesc încrederea și canalele. Românii au zeci de miliarde de euro în bănci, o parte mare în conturi curente; în venture capital s-au investit în 2025 doar câțiva euro pe locuitor, de zeci de ori mai puțin decât în Germania. Etapa de pre seed rămâne sub finanțată, deși în următorii ani intră sute de milioane de euro capital public pentru startupuri și IMM-uri.

Două instrumente au fost puse explicit pe masă. RISE Hub propune o schemă de tip SEIS: investitorul privat poate recupera 50% prin voucher fiscal, nu plătește impozit pe câștig dacă startupul crește, iar la eșec e compensat cu încă până la 30% – cu ținta unei legi în 12 luni. BID pregătește programul „Diaspora Investește Acasă”, cu lansare la începutul lui 2027: 10% aport propriu, credit pentru 90% garantat 80% de BID și grant de până la 60% pentru rambursare, pentru românii care au trăit cel puțin un an în străinătate și construiesc o firmă nouă în țară. Mesajul pentru următorul Guvern e direct: nu e nevoie de încă un discurs despre diaspora investitoare. E nevoie de aceste mecanisme, adoptate și puse în funcțiune.

De la conferință la proiect: ce se întâmplă între Summituri

Sesiunea „Noi facem” a arătat partea pe care o gală nu o poate înlocui: proiectele care rulează tot anul. Au vorbit Emil Munteanu, Felix Pătrășcanu, Ruxandra Epure, Mihai Ungurenuș, Marius Bostan, iar din Republica Moldova Nicu Știrbeț, Corina Digore și Eduard Digore. Zilele Diasporei au adus, în august, zeci de întâlniri în țară. Antreprenorești – Adoptă un sat lucrează cu mentori și comunități locale; la Corbi, Văleni, Scorțeni (Ținutul Stejarilor) și Cobusca se vede același traseu: ani de neîncredere, apoi localnici care preiau proiectul. Văleni a devenit primul sat din Republica Moldova desemnat „Best Tourism Village” de Organizația Mondială a Turismului. Cobusca e primul sat moldovenesc cartografiat integral 3D. SuperTeach a impactat peste 35.000 de profesori. Roboost face din românii din afară ambasadori de turism, pe ideea simplă că dacă fiecare aduce un străin, România câștigă milioane de oaspeți. Din sală a venit și testul comercial. Dana Bucin, consul onorific în Connecticut, a spus pe față: e frumos că știm că există satele și traseele, dar americanului trebuie să-i dai un pachet – ofertă, broșură, telefon, cine îl ia de la aeroport.

Mesajul sesiunii a fost acesta: între Summituri nu se fac doar povești. Se construiesc lucruri.

Înregistrarea discuțiilor publice din 2 octombrie poate fi văzuta aici: https://fb.watch/v/5UYP5sZsD/   

Mai puține discursuri, mai multă acțiune: 8 echipe au demonstrat pe Marea Neagră că pot coopera la proiecte pentru România și în același timp pot ține cursul corect

Sâmbătă, Summitul a ieșit din formatul de conferință. Participanții au plecat spre Limanu, s-au împărțit în echipe și au lucrat pe provocări concrete, au reușit plece pe lac din Limanu, să ajungă în mare, să navigheze în siguranță pe bărci cu pânze și să ancoreze în portul Mangalia, respectând procedurile învățate ad-hoc, împărțind posturile de navigație funcție de abilitățile fiecăruia. „Cele patru zile au fost, până la urmă, prea puține cu atâția oameni faini în jur”, a spus un participant la prima sa ediție.

Un rezumat al lucrărilor din sesiunile publice poate fi văzut aici.

De la Tropaeum Traiani la Dunăre: RePatriot Summit s-a încheiat acolo unde istoria ne-a învățat să dăinuim

Duminică, delegația a părăsit sala de conferințe și a pornit prin Dobrogea: Tropaeum Traiani, la Adamclisi, apoi Peștera Sfântului Andrei, Mănăstirea Dervent și Călărași. La Călărași reprezentanții Repatriot au fost întâmpinați de o delegație de oameni de afaceri și de reprezentanți ai administrației locale, care au făcut o pledoarie pentru investiții în această zonă.

Participanții au descris Summitul drept o comunitate de valori comune și de conversatii sincere: unii au plecat „cu mai multă încredere în ce putem construi împreună pentru România”, alții au spus că cele patru zile au fost „prea puține cu atâția oameni faini în jur”, iar mulți au anunțat că vor transforma discuțiile în proiecte comune.

Răspunsul unui antreprenor din diaspora la invitația Președintelui de a testa România a fost: “Am testat-o patru zile, la Cotroceni, pe țărm și în Dobrogea. Concluzia: merită. Condiția: un partener stabil la guvernare și uși deschise pentru capital, expertiză și tineri.”

Cinci cereri pentru oricine conduce Guvernul

La Summit au rezultat cinci cereri simple și verificabile. Prima este un interlocutor permanent pentru românii de pretutindeni: un punct de contact care ascultă și acționează.  A doua este predictibilitatea: politici publice care nu se schimbă de fiecare dată când se schimbă un ministru, pentru că un investitor poate accepta un risc, dar nu poate planifica în incertitudine. A treia este un loc la masă în strategiile de dezvoltare, începând cu Marea Neagră, unde securitatea, energia, porturile, comerțul și tehnologia se întâlnesc, și continuând cu strategiile locale, pentru că experiența românilor din lume trebuie să conteze de la început, nu doar la final. A patra este un drum pentru capital: stimulente pentru investițiile în startup-uri și în capitalul de risc. Pe masă sunt două instrumente: propunerea RISE Hub, o schemă de tip SEIS, cu ținta unei legi în 12 luni, și programul „Diaspora Investește Acasă” al BID, al cărui debut este anunțat pentru începutul lui 2027. A cincea este mai multă inițiativă privată în planurile economice ale Guvernului, dublată de simplificare, digitalizare și organizații publice mai performante. Romania Performance Excellence Program, la care au intrat deja trei autorități publice, este instrumentul; RePatriot invită mai multe instituții să se înscrie.

Cifrele din spatele mesajului

RePatriot a fost lansat în 2015 de Fundația Romanian Business Leaders și a ajuns la a XI-a ediție a Summitului. În acești ani, comunitatea a adus la aceeași masă antreprenori și profesioniști din țară și din diaspora, a deschis uși pentru investiții și a susținut, prin consiliere și rețea, peste 1.000 de afaceri create sau dezvoltate acasă. Au fost organizate peste 50 de evenimente de conectare cu diaspora, întâlniri, sesiuni de oportunități, Zilele Diasporei și summituri, prin care mii de români au aflat unde pot investi, cu cine pot lucra și cum pot rămâne legați de țară. De la Centenar, Gala Top 100 Români de Pretutindeni a premiat 900 de români din zece domenii. În jurul aceleiași rețele au crescut proiecte cu impact măsurabil: SuperTeach a format peste 35.000 de profesori, VSFA lucrează în licee din toată țara, iar Antreprenorești – Adoptă un sat construiește în comunități din România și din Republica Moldova. Doar în 2026, întâlnirile RePatriot au adunat în jur de 20.000 de participanți care s-au conectat și sunt încurajați să acționeze pentru o Românie mai bună. Mai multe pe repatriot.ro

Summitul de la Cotroceni și Mamaia a venit într-un moment greu: cinci luni fără un guvern cu puteri depline, presiune economică și o regiune în furtună. Mesajul a rămas același. Diaspora e ancora. Țara are nevoie și de cârmă.

Următorul pas: Bruxelles, 10 octombrie 2026

Summitul s-a închis la Mamaia și în Dobrogea. Munca nu. Pe 10 octombrie, la Bruxelles, RePatriot e Partener Strategic la primul TEDx organizat integral în limba română în diaspora – TEDx Parc du Cinquantenaire, cu peste 700 de români așteptați din toată Europa.

După ziua de idei, RePatriot închide programul cu Action Session: „România, acum. Noi ce facem?” – 90 de minute de dialog direct, moderat de Marius Bostan, cu Dorin Fleșeriu, Liviu Șotre, Diana Gini, Lucian Rotar, Ruxandra Crăciun, Doru Curoșu, Alexandru Iordache și Andrei Bogdan. Nu e încă o conferință. E întrebarea pe care am luat-o de la Cotroceni și de pe țărm și o ducem în mijlocul comunității din Europa.

Detalii pe: repatriot.ro/peste-700-de-romani-o-intrebare-pentru-toti/.

Despre Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 650 de membri ai comunității RBL din București și cele 9 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

Contact presă: Andra Maxim, 0726 550 801 · office@repatriot.ro · +40 21 794 14 98

Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut cu bine de una dintre cele mai importante evaluări economice ale acestui an. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, ceea ce înseamnă că România rămâne în categoria recomandată investițiilor. Decizia vine după evaluările Fitch și Moody’s, care au păstrat, la rândul lor, România în zona „investment grade”.

Este un semnal important într-o perioadă complicată, marcată de incertitudine politică și de presiuni asupra finanțelor publice. România rămâne la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar perspectiva S&P este în continuare negativă, ceea ce arată că problemele nu au dispărut. Dar evitarea unei retrogradări confirmă că eforturile de consolidare fiscală și menținerea investițiilor au oferit argumente suficiente pentru păstrarea încrederii.

Miza este acum transformarea acestei stabilizări într-un punct de plecare pentru o etapă economică mai bună. Menținerea ratingului de investiții este importantă pentru accesul României la finanțare și pentru percepția investitorilor, dar adevăratul câștig pe termen lung ar veni din reducerea dezechilibrelor, utilizarea eficientă a fondurilor europene și păstrarea investițiilor publice la un nivel capabil să susțină dezvoltarea.

Există și motive pentru un optimism prudent. Datele prezentate înaintea evaluării arătau că, în primele opt luni ale anului, deficitul bugetar fusese redus cu 1,6 puncte procentuale față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile pentru investiții ajunseseră la aproximativ 97 de miliarde de lei.

Pentru România, următoarea etapă va fi însă decisivă. Menținerea ratingului nu reprezintă finalul procesului de redresare, ci confirmarea faptului că există încă spațiu pentru continuarea lui. Disciplina fiscală, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea investițiilor vor conta în următoarele evaluări.

Mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după evaluarea S&P merge tocmai în această direcție: România a reușit să protejeze ceea ce a construit până acum, dar trebuie să continue efortul pentru ca stabilizarea să se transforme într-o relansare economică sustenabilă.

Alexandru Nazare a transmis:

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.

Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.

Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.

Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.

Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre.”

În contextul imaginilor și materialelor video distribuite în spațiul public privind posibila prezență a ploșnițelor în imobilul „Virgil Madgearu” al Academiei de Studii Economice din București, universitatea a dispus verificarea imediată a spațiilor și a mobilierului vizate.

În noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 2026, firma specializată care asigură serviciile de dezinsecție și deratizare în cadrul ASE a verificat spațiile din imobilele „Virgil Madgearu” și „Mihai Eminescu” – săli de curs, amfiteatre, holuri, grupuri sanitare, subsoluri și căi de acces – precum și mobilierul existent. În urma acestor verificări nu au fost identificate ploșnițe.

Ca măsură suplimentară de precauție, mobilierul asupra căruia au existat suspiciuni a fost scos din uz, supus procedurilor de dezinsecție, izolat și îndepărtat din spațiile utilizate de studenți și cadre didactice, pentru monitorizare și evaluare în condiții de siguranță. În seara zilei de 30 septembrie a fost efectuată încă o operațiune de dezinsecție în spațiile comune ale imobilului „Virgil Madgearu”.

La 1 octombrie 2026, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a efectuat o inspecție sanitară în spațiile ASE vizate de sesizări. Universitatea a pus la dispoziția inspectorilor documentele care atestă efectuarea periodică a operațiunilor de dezinsecție și măsurile adoptate după apariția sesizărilor.

În cadrul controlului a fost întocmit Procesul-verbal de constatare nr. 5564/01.10.2026, în care s-a consemnat faptul că, în urma verificării efectuate de firma specializată care asigură serviciile de dezinsecție și deratizare în cadrul ASE, nu au fost identificate ploșnițe.

Numai în lunile august și septembrie, în imobilul ASE din Calea Dorobanților au fost efectuate opt operațiuni de dezinsecție, în cadrul măsurilor periodice de prevenție și igienizare.

Pentru data de 3 octombrie este programată o nouă operațiune de dezinsecție în toate spațiile vizate, cu utilizarea unui produs biocid cu acțiune specifică asupra ploșnițelor.

Verificările efectuate până în prezent în imobilul „Virgil Madgearu” și în clădirile învecinate nu au confirmat existența unei infestări cu ploșnițe.

În aceste condiții, activitățile didactice și administrative se desfășoară conform programului stabilit, neexistând în prezent elemente care să impună suspendarea, mutarea sau reorganizarea acestora.

Academia de Studii Economice din București va continua monitorizarea situației și aplicarea măsurilor preventive necesare și va comunica orice informație nouă relevantă.

Biroul de presă al Academiei de Studii Economice din București