Connect with us

Exclusiv

După ce si-au împărțit pumni și picioare între ei, pe plaja din Costinești, scandalagiii si-au îndreptat atenția către forțele de ordine, polițiști și jandarmi – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Incisiv de Prahova ca aceste verificări sunt TARDIVE la vârful MAI în legătură cu scandalul în care este implicat șeful DGA. Anchetarea trebuia sa inceapa cand a MUTAT un ofiter DGA Prahova care deranja o grupare de criminalitate economico-financiara organizata protejata de chestorul Eduard Miritescu si cand a numit un corupt la sefia DGA Prahova, tot in acelasi scop.

Reamintim faptul ca, politistul nostru dragalas dar mult prea „zglobiu”- Chestorul principal de Poliție Eduard Mirițescu se afla într-o situație curios de deosebită, după ce a câștigat concursul pentru a ocupa funcția „plină” de adjunct al inspectorului general al Poliției Române, în octombrie 2022. Asta pentru că Mirițescu exercita deja funcția de ajunct al inspectorului general încă din 2020, ca împuternicit.

Timp de numai o zi, funcția de adjunct al inspectorului șef a fost ocupată de un alt ofițer de rang echivalent. Acesta a exercitat practic doar câteva ore funcția, cerând să fie mutat la un alt departament și, astfel, din punct de vedere juridic, a rămas vacantă din nou poziția de adjunct al inspectorului general și a creat premisele, aparent legale, ca Mirițescu să fie împuternicit din nou.

Metoda conducerii Poliției Române prin împuternicire e mai veche. A devenit un obicei încă din timpul mandatului fostului ministru Carmen Dan, care a numit succesiv la conducerea Poliției oameni despre care s-a speculat, la acea vreme, că sunt apropiați de mediul politic. Cei mai mulți dintre ei au plecat prin demisie sau demitere, în urma unor scandaluri publice de amploare.

În privința situației din Poliție, Sindicatul Polițiștilor Europeni – „Europol”, care în ultimii ani a dezvăluit mai multe nereguli din sistem, a atras atenția în mai multe rânduri cu privire la astfel de situații. Sindicatul a formulat și mai multe sesizări penale atunci când a considerat că a fost vorba de împuterniciri ilegale.

Cosmin Andreică, liderul sindicatul, cataloghează fenomenul din Poliție ca fiind „strict și pur politic”.

„Este un instrument pe care îl are la îndemnână factorul politic, adică omul politic din minister. Este unul care îi permite să-și răsplătească clientela politică sau să facă anumite jocuri în anumite județe. Negociază efectiv anumite poziții”, spune Cosmin Andreică.

Acesta exemplifică: „Noi am arătat situații în care au fost împuterniciți pe funcții ofițeri care nu au fost în stare să treacă un concurs de șef de birou, de exemplu, și au fost împuterniciți adjuncți de inspectorat. Șeful de birou este cea mai mică funcție de conducere din rândul ofițerilor.”

„E un paradox greu de explicat, pentru că noi, conform statutului polițistului, avem obligația de a fi apolitici. Or noi suntem apolitici, însă suntem numiți de oameni politici în funcție.”

Liderul Sindicatului „Europol” spune că un efect al acestui fenomen este că mulți dintre profesioniștii din sistem au preferat să iasă la pensie sau să ceară transferul în alte poziții decât cele în care performează, pentru a nu fi umiliți de unii șefi numiți pe alte motive decât cele meritocratice.

În ianurie 2020, chestorul Eduard Mirițescu, apropiat al secretarului de stat Despescu, din funcția de inspector șef al IPJ Prahova, este promovat la nivelul IGPR și împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciarul”. Între Mirițescu și Despescu s-a legat o prietenie încă de pe vremea când au fost colegi la Academie, prietenie concretizată când Bogdan Despescu a fost numit inspector șef – Inspectoratul de Poliție al Județului Prahova.

În luna iulie 2020, chestorului Eduard Mirițescu i se prelungește împuternicirea în funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române, iar în decembrie 2020, pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs.

În februarie 2021, după anularea concursului pentru funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, poziția poate fi ocupată din nou prin împuternicire (însă nu de chestorul Mirițescu) sau mutare, doar în condițiile în care persoana are un coeficient al funcției mai mare sau egal cu funcția de adjunct al insp. gen., adică persoane care ocupă funcții de directori generali adjuncți sau directori generali din MAI.

A doua zi după anularea concursului, chestorul Valentin Minoiu, pe funcție de director general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, solicită să fie mutat pe funcția de adjunct I al șefului Poliției Române, i se aprobă, iar a doua zi este împuternicit director general al DGMRU în MAI. Chestorul Minoiu nu a făcut parte NICIO ZI din structurile poliției judiciare, nu a întocmit NICIODATĂ acte de urmărire penală, nu a lucrat NICIODATĂ într-un dosar penal și nu a lucrat NICIO ZI în Poliția Română.

Prin această mutare strategică, funcția de adjunct I devine „temporar vacantă” și astfel poate fi ocupată din nou prin împuternicire de chestorul Eduard Mirițescu, care exercită și în prezent această funcție.

Adică, manevra a fost simplă și rapidă. S-a anulat un concurs, s-a ocupat funcția pentru două ore de către un director general adjunct din MAI și împuternicitul a revenit pe postul proaspăt vacantat. Chestorul Eduard Mirițescu a câștigat, în octombrie 2022, concursul pentru funcția de prim-adjunct al Inspectoratului General al Poliției Române, primind nota 9, în urma evaluării. A concurat de unul singur și a ieșit pe primul loc.

La vremea respectivă, Sindicatul Europol si ziarul Incisiv de Prahova a notat că nu s-ar fi organizat concurs nici până azi, dacă nu exista supărarea domnului Mirițescu pentru faptul că din poziția de „împuternicit” nu poate să primească a doua stea de chestor, în condițiile în care nu este definitivat pe post.

În Ministerul Afacerilor Interne, când nu mai poate fi prelungită împuternicirea pe o funcție înaltă, aceasta nu poate fi ocupată decât prin concurs, prin numirea unei persoane pe o funcție egală sau mai mare ori prin vacantarea postului. Pornind de la aceste reglementări interne sau legale, rețeta din culisele numirilor pe funcții la MAI este una foarte simplă, după cum ați citit mai sus. Și, uite așa, sindicatele din Poliție l-au chemat în instanță pe Mirițescu, la Tribunalul București și, tot așa, acesta rămâne de neclintit.

Prin Decretul nr. 1.509, din 28 noiembrie 2022, privind avansarea în gradul profesional de chestor principal de poliție a unui chestor de poliție din Ministerul Afacerilor Interne, Mirițescu și-a văzut visul împlinit.

Eduard Mirițescu este căsătorit cu Ancuța Mirițescu, fost director Colegiului Tehnic „Elie Radu” din Ploiești. Sora lui, Simona Mirițescu este consilier la Primăria Ploiești, Direcția Generală de Dezvoltare Urbană. O pârghie bună pentru afaceri imobiliare, după cum urmează să vă dezvăluim.

În urmă cu circa 7 ani, un grup de polițiști a postat pe un cont Facebook o plângere, prin care sesiza organele abilitate despre corupția la nivel înalt din IPJ Prahova, din care cităm: „La fel, despre coruptia din Prahova am tot scris si informat de parcă DGIPI și IGPR nu existau. Astfel, au căzut în picioare Gelu Manea de la Poliția Municipiului Ploiești, Tătaru Adrian de la Sectia 3 Ploiești, Crivăț de la Rutieră, Mirițescu Eduard, actual împuternicit șef de inspectorat, comisarul Zecheru, fost șef SIC (cel care ii dadea informatii Gratielei Gavrilescu și cu care negocia să fie mare șef și care acum e puțin chemat pe la DNA în diverse dosare) cms șef Burghelea, o lepră și un libidinos care a girat furtul șefilor și alții.

Stimate domnule Ministru de Interne, dacă în Prahova corupția a atins nivelul în care șeful de inspectorat e arestat, șeful de la DGA, adjunctul de inspectorat, șeful de la Sinaia, șeful de la Mizil, șeful de la rutieră Crivăț a ajuns martor denunțător, șeful de la Politia Municipală a ajuns martor denunțător având sprijin puternic de la SRI, iar Eduard Mirițescu, Burghelea, Vlădan, Lupu Sorin de la control intern, cât și alții sunt înca în funcții, credeți că e normală situația? Credeți că aceștia nu au cunoscut despre activitatea infracțională a celor arestați și trimiși în judecată? Credeți că aceștia sunt diferiți de cei dinainte pe care i-au protejat? Credeți că nu-și pun în funcții protejații pentru ca mai târziu să le ceară favoruri? Credeți că șefii de secții și de poliții numiți în funcții nu cunoșteau despre activitatea infracțională a acestora?”

După prezentarea „păpușarului-șef”, vă facem prezentarea și a marionetelor sale

În urma unor sesizări si a multor documente din interiorul MAI primite pe adresa redacție și a recentelor dezvăluiri apărute recent în presa locală și națională, Mirițescu își manevrează subalternii din Prahova cu scopul vădit de a-și proteja propriile interese economico-financiare, implicand chiar și politicul. Doi parlamentari din Prahova, care nu s-au remarcat prin nimic constructiv în județ, au ajuns să facă abuz de funcții, să treacă la amenințări pentru a-și sprijini acoliții. Mai mult, unul dintre ei a trecut la amenințări cu pistolul!

O societate din Ploiești, cu punct de lucru în comuna Târgșoru Vechi, a deranjat grupurile de interese de pe plan local și național. Cu sprijinul direct și nemijlocit al unor polițiști, jurnaliști, consilieri locali și chiar a unor parlamentari s-a creat un grup de influență care prin abuzul de funcții folosesc instituțiile statului în interes personal.

În unul dinte cazurile reclamate, Balaban Mihai, cu auto Nissan Patrol, PH 49 BAL, cetățean al comunei Târgșor, filma mașinile care intrau pe poarta societății, amenințând cu închiderea unității cu ajutorul prietenilor săi din Poliție și Consiliul Local Târgșoru Vechi, respectiv Istrate Dan, fost polițist, și Alexe George.

Într-o altă zi, în urma unor „sesizari la 112” din partea unor persoane necunoscute, bănuim că au legături cu persoanele mai sus amintite, la sediul societății au apărut mai multe echipaje de poliție pentru a verifica activitatea firmei.

În ziua următoare, la barul deținut de Balaban, pe raza localității, acesta i-a anunțat pe toți clienții prezenți că el a trimis poliția și că va închide societatea, întrucât are în spate un parlamentar puternic din Prahova și pe șeful Poliției Ploiești.

Mai mult, deasupra societății a fost observat un obiect de zbor de dimensiuni mici – o dronă – care filma, probabil fără autorizație de zbor, dacă ținem cont că, în zonă se efectuau zboruri de către avioanele de la aerodromul Strejnic. Ba chiar, la un moment dat, drona respectivă s-a apropiat în mod periculos de un aeroplan, motiv din cauza căruia a fost rapid coborâtă. Operatorul dronei conducea un autoturism de culoare albă, B 17 CV?.

Șeful Poliției Municipale Ploiești, comisar șef Balan Marcel a început să pună presiune pe lucrătorii unei alte instituții, subordonată Ministerului Mediului, respectiv Garda de Mediu Prahova, cerându-le să efectueze anumite constatări în sensul celor dorite de el, pe un ton agresiv, spunând că a fost sunat direct de adjunctul Poliției Române, chestorul Mirițescu Eduard.

Deși actele puse la dispoziția organelor de control certifică respectarea întru totul a obligațiilor de mediu asumate, comisarul șef Bălan Marcel a continuat să facă presiuni asupra reprezentanților Gărzii de Mediu pentru a dispune suspendarea relației comerciale și reluarea colaborării cu vechiul partener al beneficiarului, unde „grupul de presiune” are interese.

De la cei ce gravitează în jurul acestui grup de presiune, potrivit unei plângeri penale, un jurnalist local, chestorul Mirițescu și șeful DGA Prahova, comisarul șef Frangulea Alexandru, constituie un trio prin care sunt rezolvate problemele celor care colaborează cu ei. Ca merit, dacă își duce misiunea la final, Bălan Marcel a primit promisiunea că va fi numit șeful poliției prahovene.

Puterea acestui grup a fost certificată de „punerea la punct” a tuturor polițiștilor care au avut îndrăzneala să atace protejații. Un caz știut de toată lumea, dar nepublicat de vreun organ de presă, de frică, este cel al unui ofițer al Direcției Generale Anticorupție care a sesizat fapte de natură penală comise la nivelul municipiului Ploiești, de primarul Andrei Volosevici și de sora chestorului Mirițescu, angajată la Direcție de Urbanism a municipiului. Acest ofiter a fost mutat abuziv cu sprijinul nemijlocit al sefului suprem al DGA ca sa satidsfaca gruparea de cri8minalitate economico-financiara organizata pastorita si protejata chiar de chestorul Eduard Miritescu.

În fond, și soția chestorului Mirițescu a fost subordonata protejatului Volosevici, ocupând funcția de director la Liceul Tehnologic Energetic “Elie Radu”. Asta până curând, când a fost numită inspector școlar al Inspectoratului Școlar Prahova, tot cu susținerea protejaților.

În timpul desantului asupra societății, același chestor Mirițescu a sunat personal șeful Directiei Arme Explozibili și Substanțe Periculoase pentru a interveni în susținerea comisarului șef Bălan Marcel în demersal său abuziv de închidere a activității.

Potrivit informațiilor apărute în mass-media, mai mulți politiști prahoveni, aflați în funcție la nivel local și central, sunt folosiți pentru servirea intereselor economico-financiare locale, naționale și chiar internaționale.

Traficul de influență efectuat de chestorul Eduard Mirițescu pentru stoparea unor dosare penale

Chestorul Mirițescu Eduard, fost sef IJP Prahova, actual adjunct al Poliției Române, acționează în mod direct pentru blocarea sau limitarea efectelor unor anchete penale ce vizează rude sau apropiați din mediul de afaceri local.

Este cunosct faptul că Eduard Mirițescu se află în relații de prietenie cu edilul PSD-ist Andrei Volosevici încă de pe vremea când jucau fotbal, săptămânal și Eduard Mirițescu ocupa funcția de șef al IPJ Prahova, precum și cu un membru din această grupare de crimă organizată.

Intervențiile chestorului Eduard Mirițescu au avut parțial efect, singurul dosar unde nu a mai putut interveni este cel cu Veolia, unde s-a început urmărirea penală.

La data de 08.12.2022, ziarul Incisiv de Prahova publica articolul „De ce se implică IGPR în protejarea Mafiei imobiliare din Ploiești/IGPR a luat locul procurorului “Portocală” pentru apărarea mafiei si fabricarea de dosare penale?”

https://www.incisivdeprahova.ro/2022/12/08/de-ce-se-implica-igpr-protejarea-mafiei-imobiliare-din-ploiestiigpr-luat-locul-procurorului-portocala-pentru-apararea-mafiei-si-fabricarea-de-dosare-penale/

Pe vremea fostului șef al IPJ Prahova, generalul de poliţie Iulian Bach, comisarul Eduard Mirițescu s-a gândit să obțină un apartament de serviciu, prin câteva declarații false.

Astfel, deși detinea un apartament în Ploiești, zona „Lămâița”, prin falsuri a solicitat și obținut un apartament de serviciu pe strada Ion Maiorescu din Ploiești, bloc deținut de M.A.I..

Obținerea acestui apartament s-a realizat, deși chestorul Eduard Mirițescu nu avea copii și/sau alte probleme speciale.

Cu toate ca erau cazuri sociale grave în rândul polițistilor din IPJ Prahova, chestorul Eduard Mirițescu a pus mâna pe acest apartament în care locuia un polițist care avea un copil cu dizabilități. Mare om, mare caracter acest Mirițescu! Să nu mai pomenim și de casa de la Plopu „trecută” subtil pe numele socrilor.

Se pare că și în prezent, Mirițescu Eduard este beneficiarul unei locuințe de serviciu, obținută printr-un fals în declarații în condițiile în care acesta este coproprietar cu soția sa a unei locuințe situată în județul Prahova, dumnealui declarând în fals că nu deține locuința, situație care contravine declarației sale de avere.

Sora acestuia, Mirițescu Simona, în calitate de funcționar public în cadrul Direcției de Urbanism a municipiului Ploiești, este „cheia” pentru obținerea de autorizații de construcție în zone unde este interzis acest lucru. Cel mai recent exemplu, dezvăluit în presa locală și națională, este cel al blocului de apartamente construit în Bulevardul București, pe spațiul verde cu încălcarea tuturor indicatorilor urbanistici prevăzuți pentru zona respectivă. Pentru scoaterea surorii din culpă se încearcă direcționarea anchetei pe nerespectarea regimului de înălțime a clădirii și pe sancționarea dezvoltatorului imobiliar.

În acest caz, care s-a lăsat cu percheziții, beneficiul material (mai multe apartamente în blocul respectiv) l-a obținut în mod direct primarul Andrei Volosevici, care a fost asigurat de către subordonata sa, sora chestorului Mirițescu, că nu va avea nicio problemă și un jurnalist, protejatul primarului de Ploiești. Jurnalist cu care chestorul Mirițescu are o relație de prietenie mai veche, după ce s-au șantajat reciproc și au dat la pace.

În acest grup de presiune locală a fost racolat în mod direct comisar-șef Frangulea, alt șef interimar al DGA Prahova, fost șef la Serviciul Arme și Muniții Prahova care și el își dorește „titularizarea” pe funcție.

Numirea lui Frangulea a fost o surpriză pentru toți polițiștii din Prahova, el fiind cercetat disciplinar în mai multe dosare, inclusiv pentru dispariția unui pistol precum și acte de cămătarie.

Frangulea se declară a fi prietenul cel mai bun al chestorului Vasilescu Liviu și prima lui măsură a fost de eliminarea, din subordinea sa, a comisarului-șef Rădulescu Adrian, lucrător în DGA Prahova, cel care a efectuat mai multe note informative cu privire la activitatea infracțională a grupării în care este implicat și Volosevici, dupa cum dezvaluiam mai sus.

Tot în interesul grupării, Mirițescu a încercat închiderea anchetei cu privire la afacerea Veolia, însă odată cu dezvăluirile din presa locală, DNA Bucuresti a dispus începerea urmăririi penale în această speță. Interesul grupării a fost acela de a obține avantaje financiare directe.

La nivelul Serviciului Economic al IJP Prahova, prin intermediul comisarului-șef Ginel Preda, un alt apropiat al lui Mirițescu, s-a încercat blocarea unei alte anchete cu privire la activitatea infracțională a primarului Volosevici privind semnarea unui contract de împrumut al orașului, fără a avea în spate o Hotărâre a Consiliului Local. Și această anchetă a fost demarată de DNA, tot în baza sesizărilor venite din presa locală.

DGA Prahova a intrat în posesia mai multor înregistrări făcute de diverse grupuri de interse în care un jurnalist local solicita, în numele lui Volosevici și al influenței din Poliție, bani și alte foloase pentru rezolvarea „problemelor”, inclusiv în spețele mai sus amintite. Toate aceste probe au fost blocate… Neluându-se măsurile legale, pe plan local, unii dintre păgubiți au sesizat direct DNA București.

Speram ca noul ministru de interne sa faca lumina in acest caz!

Beneficiind de sprijinul informativ dat de Frangulea si de intervenția directă a chestorului Mirițescu, jurnalistul solicită și primește în mod direct avantaje financiare din partea agenților economici din Prahova, care sunt șantajati prin amenințarea cu publicarea unor materiale de presă defăimatoare sau cu anchete penale. O practică este aceea de sesizare a Serviciului de Apel Unic de Urgență 112 cu privire la susciciuni de încălcare a Legii, urmate de trimterea unor semnale de posibile rezolvari a „problemei”, daca se… cotizează.

Una dintre acțiunile de acest gen a avut loc, zilele acestea, cu scopul rezilierii unei contract comercial dintre două societăți cu capital privat.

„Pentru toate aceste aspecte vă solicit tragerea la răspundere penală a numitului Balan Marcel, comisar sef ocupand functia de comandant al Politiei Municipale Ploiesti pentru infracțiunile săvârșite de abuz în serviciu, și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu conform art. 47 CP raportat la art. 246 si art. 296 din Codul Penal precum și pentru infracțiunea de trafic de influență, și instigare la infracțiunea de trafic de influență conform art. 47 CP raportat la art. 291 din Codul Penal si art. 7 din Legea 78/2000. Solicit pentru toate aceste considerente tragerea la răspundere penală pentru infracțiunile reclamate, precum și pentru orice alte infracțiuni ca urmare a cercetărilor penale în cauză. Înteleg să mă folosesc de probele pe care se întemeiază prezenta plângere cu: martori, înscrisuri, folografii.”, se precizează în plângerea penală venită și pe adresa publicației noastre si depusa la DNA Bucuresti si la sediul MAI pentru informare!

Prin ce s-a făcut „remarcat” Eduard Mirițescu

Mirițescu a devenit celebru doar pin cel mai controversat caz al Poliţiei Române de după Revoluţie – Cazul crimelor din Onești.

O luare de ostatici într-un apartament din Oneşti, judeţul Bacău, s-a încheiat tragic. Gheorghe Moroşan, de 68 de ani, a sechestrat doi muncitori care renovau locuinţa. A sunat la 112 şi a ameninţat că îi omoară. Însă, nu era prima oară când ameninţa. Iar Poliţia nu a făcut absolut nimic ca să-l oprească. Criminalul a ameninţat încă de acum câţiva ani că îşi va face dreptate cu arma în mână după ce, susţinea el, a fost nedreptăţit şi a rămas fără casă. Aceste ameninţări au fost publice, pe o reţea de socializare, dar nimeni nu le-a luat în seamă.

Poliţia Română a recunoscut că intervenţia a fost prost gestionată. Cu acest prilej, IGPR a transmis public scuze şi a prezentat punctual, în cadrul unei conferinţe de presă, greşelile de comunicare, respectiv de operare, din ziua de 1 martie.

Șef SIIAS, SAS, șef poliție română, șef de județ, cu toții au fost „albiți” la dosare, în timp ce morții de la Onești au 2 ani de când au fost îngropați pentru că nu au putut să fie salvați la timp.

Șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) din cadrul Poliției Române, chestorul Alexandru Scurtu a fost audiat la Parchetul General, în calitate de suspect, în dosarul deschis în cazul ostaticilor uciși anul trecut, la Onești. Scurtu ar fi declarat în fața procurorilor că este nevinovat și că echipa SIAS nu a făcut deplasarea în județul Bacău pe motiv că nu ar fi primit aprobare din partea conducerii Poliției Române. Adică, din partea „specialistului” și competentului E. Mirițescu.

Pe scurt, Scurtu ar fi explicat că ordinul trebuia să vină de la inspectorul general în exercițiu sau de la adjunctul acestuia. Numai în cazul în care cei doi lipseau, era de datoria lui să ia o hotărâre.

Eduard Mirițescu a fost „albit” de Parchetul General, după ce acesta a declarat, tot in fals, că nu au existat proceduri și reguli prentru astfel de intervenții, fapt contrazis de specialiștii din sistem.

Țintele urmărite de aceste grupări de criminalitate economico-financiară organizată sunt:

  1. Incercarea de descreditare a sefului CJ Prahova si implicit a sefului unei organizatii judetene de partid local si eventuale presiuni si santaj avand in vedere ca parlamentarul in cauza s-a deplasat la seful acestui partid, in urma cu ceva timp, si i-a solicitat sa i se ofere un loc la viitoarele alegeri parlamentare din partea respectivei formațiuni politice, solicitarea fiind respinsa.
  2. Protejarea intereselor dolosive ale acestui parlamentar ce detine o groapa de deseuri ilegale pe la Buda, prin interpuși. Prin acelasi procedeu (gen 112, sesizari, presiuni si cu ajutorul acelorasi personaje) s-a reusit inchiderea temporala si a unei alte societati de profil, respectiv firma Woma Ecoserv Construct SRL!
  3. Incercarea de discreditare al actualui primar PRIMARIA TÂRGȘORU VECHI de catre fostul militian, ce intentioneaza sa candideze la PRIMARIA TÂRGSORU VECHI din partea PSD Prahova.
  4. Preluarea sefiei IPJ Prahova de catre Împuternicitul de la comanda Poliției Municipiului Ploiești – comisar șef de poliție Marcel BĂLAN, functie promisa de PSD si, personal, de catre comisarul Eduard Miritescu pentru ca actualul sef al IPJ Prahova NU asculta ordinele dubioase si nu se implica in stoparea unor dosare penale care ii iau ca subiecti pe cei din gruparea de criminalitate financioar organizata din care face parte si PSD-istul Andrei Volosevici.

Pentru atingerea acestor scopuri si interese absconse chestorul Eduard Miritescu a trecut urgent la o situație a împuternicirilor – HILARA – in cele mai importante structuri din IPJ Prahova:

Cosmin Andreică, liderul sindicatul, cataloga pentru un cotidian acest fenomen din Poliție ca fiind „strict și pur politic”.

„Este un instrument pe care îl are la îndemnână factorul politic, adică omul politic din minister. Este unul care îi permite să-și răsplătească clientela politică sau să facă anumite jocuri în anumite județe. Negociază efectiv anumite poziții”, declara Cosmin Andreică.

  1. La data de 15 septembrie 2022, Comisarul șef Alexandru Frangulea a fost numit cu sprijinul lui E. Miritescu la conducerea Serviciului Județean Anticorupție Prahova.

Deci, un ofițer cu probleme de Integritate si implicat in mai multe cauze penale (fost „carator” de geanta al procuroarei Buliga) a fost numit fără concurs, în funcția de șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova doar pentru singurul merit ca face parte din gruparea locala de criminalitate economico-financiara organizata din care face si primarul PSD-ist Andrei Volosevici cu gasca sa.

In fapt, un membru din aceasta grupare se lauda prin targ ca numirea a fost efectuata chiar de el personal care a apelat la chestorul Eduard Miritescu.

Prima masura luata de controvesatul Alexandru Frangulea a fost ca, prin raportari mincionase si cu sprijinul lui Eduard Miritescu, sa scape din serviciu de un ofiter care deranja aceasta grupare cu informari la factorii de decizie si organele de cercetare penala abilitate. Astfel, informarile de la DGA Prahova despre aceasta grupare au incetat si crima organizata si-a reluat activitatea infractionala.

Balaban- altă marionetă a lui Mirițescu

„Milițianul” Balaban Mihai care are in „spate” un deputat este cunoscut pentru batai/agresiuni, talharii, furturi, incendieri etc, majoritatea dosarelor penale fiind musamalizate cu concursul celor nominalizati de noi din gruparea de crima organizata infiintata chiar in interiorul M.A.I.

Astfel:

  1. Balaban Mihai a incendiat stana lui Panait Gheorghe si, desi au fost obtinute probe in cercetarea penala, ofiterii „binevoitori” din cadrul IPJ Prahova au tinut dosarul la sertar pana faptele s-au prescris.
  2. Balaban Mihai l-a talharit pe acelasi Panait Gheorghe caruia i-a furat 15-16 oi, un baston de cioban si 3.000 de lei, dupa ce l-a batut in ultimul hal. In urma unor interventii si presiuni o parte dintre probele obtinute de profesionistii din IPJ Prahova au fost anulate pe motiv ca actele de cercetare penala s-ar fi efectuat in lipsa prezentei aparatorilor lui Balaban Mihai, cu toate ca la dosarul de cercetare penala nu exista nicio solicitare in acest sens.

Astfel, dosarul a fost retrimis la IPJ Prahova doar pentru continuarea cercetarilor privind loviri si alte violente pe alin 2, desi Balaban Mihai a fost retinut pentru TALHARIE.

Pentru a inchide dosarul, Balaban Mihai si avocatii sai au ascuns martorii, au cumparat si influentat pe alti martori, iar pe unii i-a amenintat.

Un martor a fost ascuns tocmai in Buzau pentru a nu fi audiat de parchet, conform dosarului studiat.

Felicitari retroactive pentru verticalitatea procurorului de caz, Buliga Andrei, care a finalizat acest dosar supus la presiuni inimaginabile. Oricum, in urma presiunilor efectuate de caracatita din Prahova, procurorul Buliga Andrei a plecat la Moreni, dupa ce a dat drumul acestui dosar in instanta.

Cand dosarul a ajuns la Curtea de Apel Ploiesti, judecatorii care si-au dat seama de jocurile periculoase ale numitului Balaban Mihai, i-au atras acestuia atentia ca va fi condamnat si a trebuit sa achite despagubiri lui Panait Gheorghe.

  1. Balaban Mihai fura curent din reteaua stradala. Astfel, cand se aprindea aceasta retea era alimentata si stana sa, precum si locuinta. Deconectarea de la retea s-a efectuat cu angajati ai RENEL de fata cu politia, dar fara alte consecinte penale.
  2. Balaban Mihai a furat un cal din Sacele/Brasov si a fugit cu el pe camp, unde il astepta o masina cu remorca speciala. Si in acest caz nu s-au luat masurile legale, Balaban Mihai platind despagubiri pentru ca pagubitul sa isi retraga plangerea. De altfel, a fost implicat in diverse furturi de animale, de oi de la stânele din imprejurul Targsorului, toate acestea fiind musamalizate de IPJ Prahova. Multe din oile furate le vindea urgent la abatorul Filipestii de Targ. De fapt, specialistii din IPJ Prahova au documentat aceste fapte, precum si faptul ca era un fel de sef al hotilor in zona, iar cei care furau pe raza sa de „competenta” ii plateau TRIBUT.

Astfel, intr-o cauza, s-au furat 80 de oi din care hotul a oprit 60 de ovine pe care le-a „cazat” in stana sa si 20 de oi le-a dat tribut lui Balaban Mihai.

Organele de politie au recuperat cele 60 de oi de la hoț, dar nu au gasit oile ajunse in posesia lui Balaban Mihai.

  1. In calitate de presedinte al Asociatiei Crescatorilor de Animale din Targsorul Vechi, Balaban Mihai dispunea in interese personale de banii primiti de la APIA pentru pasuni, avand sumele pe un card pe care il purta la el. A cumparat pentru asociatie un camion de azotat pe care l-a vandut in interes peronal, dar si aceste aspecte au fost tinute la sertar, iar Eduard Miritescu a avut un cuvânt de spus.
  2. Cum fura padurarul Balaban Mihai din padurea pe care trebuia sa o apere de hoti?

Un scandal de proportii a izbucnit in data de 23 martie 2011, in padurea Beizadele, din comuna Targsoru Vechi. Protagonisti: echipa TVR care realizeaza emisiunea „De’ale lui Mitica” si padurarul Mihai Balaban, intre altele, si un consilier local. Echipa TVR insotea un proprietar de padure, care il suspecta pe padurarul Balaban ca este mana in mana cu hotii care ii taiau copacii si se pare ca reusise sa probeze acest lucru, surprinzandu-l pe padurar in plina activitate ilegala. In replica, padurarul a chemat politia locala, pentru a aplana evenimentul, sustinand ca echipa TVR a venit sa-i insceneze o infractiune. Echipa TVR a reclamat la 112 ca a foat sechestrata de padurar.

Conform legii, fiecare proprietar de padure din Romania trebuie sa o incredinteze, spre administrare, unui Ocol Silvic. Povestea sefului de la Ocolul Silvic din zona Targsoru Vechi este si ea una speciala.

In anul 2010, a fost numit la conducerea Ocolului Silvic din zona Targsorul Vechi un personaj pe nume Octavian Anghel, care, la un moment dat, a luat de bune reclamatiile permanente impotriva padurarului Balaban si a propus sanctionarea lui. A fost ultima sa zi de serviciu, fiind schimbat. Un lucru e cert: padurarul-consilier nu e tocmai un model. Mihai Balaban a fost prins pe 19 noiembrie 2009, de catre inspectorii AJVPS Prahova, braconand iepuri, lucru pentru care i s-a intocmit un dosar penal. Dovezi au fost destule: o arma de tir Gekko, detinuta ilegal, si 13 iepuri impuscati in portbagaj, toate musamalizate, de la vârf, știe comisar Eduard Miritescu.

Cum a finalizat Inspectoratul Judetean de Politie Prahova cercetarile in acest caz de flagrant de la padurea Beizadele:

Infractiunile au fost profesional documentate, dar dosarul a fost tinut la sertar pana faptele s-au prescris!

O alta practica documentata si la care exista si stenograme din inregistrarile telefonice este aceea a utilizarii serviciului 112.

Astfel, pentru ca Balaban Mihai sa fure in liniste impreuna cu padurarul Alexe, apela serviciul 112 semnaland posibile furturi in zone diametral opuse zonei de unde fura, dar si acest dosar penal a fost musamalizat.

  1. Un politist specialist de marca din cadrul IPJ Prahova (Catrina) a confiscat, conform legii un camion incarcat cu lemne pentru care nu existau acte de proveninta/furate.

Astfel, acest politist l-a predat pe baza de proces-verbal padurarului Balaban Mihai.

Ulterior, cand s-a deplasat sa cantareasca marfa confiscata a avut parte de o surpriza de proportii, lemnele din camion nu mai existau si ajunsese in curtea consilierului G. Ionescu.

Noroc ca politistul avea o copie dupa procesul-verbal de predare catre Balaban Mihai, căci superiorii au incercat sa il cerceteze ca nu ar fi predat acest camion cu lemne furate. Si disparitia acestor lemne s-a musamalizat.

Un dosar penal musamalizat de procurorul Negulescu Mircea si de „sagetile” sale de la SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE si BCCO din IPJ Prahova, inclusiv de cozile de topor ale fostului procuror din anumite parchete din judetul Prahova.

Facem doar precizarea ca, in acest dosar penal privind mafia lemnului, au fost multe „personaje” din cercul de prieteni ai fostului procuror „Portocala” care au luat „spagi de spagi” („bani de bani”).

Marioneta Frangulea Alexandru – alias’ Capitan la 15 ani

Supranumit asa in sistem pentru iucompetenta sa si modul in care urca in grad, inainte de termen, in loc sa fie anchetat si judecat pentru fapte de coruptie.

Si-a inceput furtunoasa cariera la economic in cadrul IPJ Prahova, unde s-a remarcat prin incompetenta crasa si multiple fapte de coruptie, unele pur si simplu „gainarii”.

Ca si prietenul sau, procurorul „Portocala”, Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – s-a remarcat prin arestarea ilegala a unui om de afaceri care, dupa ce acesta a stat 10 luni in arrest, s-a constatat un prejudiciu ZERO, pe firma anchetata de acest incompetent.

Tot pe cand „lucra” la economic in IPJ Prahova, Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – efectua controale in Oborul din Ploiesti. Aici, a pantentat o schema de mare maestru in faradelegi. Toti tarabagii din Piaţa Obor aveau voie sa isi vanda marfurile doar daca luau de la Capitan la 15 ani bani cu CAMATA! Cine indraznea sa nu apeleze la ajutorul sau pentru imbogatirea proprie, era drastic „potcovit”, cu amenzi si nu numai. Sa nu mai spunem de „vamuiri”…

Era renumit pentru sicanele facute colegilor prin apelarea cu sesizari false  la Corpul de Control al Ministrului M.A.I..

Ultima astfel de incercare de a haitui colegii din economic cu acest Corp de Control s-a intors impotriva Capitanului la 15 ani. Astfel, seful sau (Câinele Roșu) s-a ales cu o sesizare la parchet unde a fost si condamnat cu suspendare pentru pastrarea la sertar a unui dosar penal ce il avea ca subiect pe fiul unui sef al IPJ Prahova.

„Capitan la 15 ani” a fost salvat, dar a fost mutat la 955 in cadrul IPJ Prahova, unde a zacut ceva timp pe post de „telefonista”, de unde a fost iarăși salvat de procuroarea de la Parchetul General (E. R.) si mutat la cadre la IPJ Prahova, acolo unde a ramas cativa ani.

Aceeasi procuroare il salveaza din nou (dupa cativa ani) si il aduce la BCCO Prahova, unde este marginalizat de colegi si unde s-a remarcat prin FURTURI, chiar furturi de la colegii de la BCCO.

De mentionat ca aceasta „mutare” s-a efectuat impotriva vointei lui Eugen Serghie (care s-a opus vehement avand in vedere ca avea cunostinta de faptele sale infractionale), comisar-sef la Brigada de combatere a criminalitatii organizate la aceea data. Daca tot este la pensie, domnul Dosaru Viorel poate spune public de la cine a primit „presiuni”/ordin pentru mutarea „Capitanului la 15 ani” de la cadre la BCCO.

Cum va dezvaluiam, Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – fura chiar de la colegii sai de la BCCO. S-a remarcat chiar prin furtul unui sigiliu M.A.I. al lui Spiridon Nicoleta pentru ca, dupa cateva zile, sa il arunce prin birou ca sa lase impresia ca aceasta l-a pierdut.

Cand si-a dat seama ca la noul loc de munca nu poate sa avanseze conform stilului sau care i-a adus porecla de „Capitan la 15 ani”, Frangulea Alexandru da din „urechiusele” sale corupte si ajunge sef la Arme si Munitii, serviciul in care incepe sa isi faca relatii cu oameni de afaceri (si nu numai), efectuand controale doar in beneficiul unor societati comerciale si in detrimentul altora, sa nu credeti ca pe „ochi frumosi”.

Si ajungem in zilele noastre, cand Mafia din varful MAI il numeste pe coruptul Capitan la 15 ani chiar la Anticoruptie, pentru interesele pe care le-am explicat.

Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – a terminat o facultate absconsa (ca si prietenul sau, procurorul Portocală care terminase o facultate de Arte) si este posesorul unei diplome prin Republica Moldova, diploma care contine 7 file in limba rusa! Facem anticoruptia cu astfel de personaje?

Frangulea Alexandru a castigat in instanta pe aceasta problema doar prin „non – combatul” celor de la IPJ Prahova, pe lipsa de procedura, nu ca ar fi avut dreptate. Asteptam u8n control riguros fara implicarea „papusarilor” care protejeaza aceasta caracatita care a sufocat Prahova si Ploiestiul. Vom reveni. (Cristina T.).

Exclusiv

Telemuncă sau birou: ce trebuie să conțină contractul de muncă

Publicat

pe

De

Doi colegi, Andrei și Corina, fac aceeași muncă în aceeași firmă. Andrei vine zilnic la birou, Corina lucrează de acasă de când s-a mutat într-un alt oraș. Într-o dimineață, ambii primesc același mesaj: de luna viitoare, firma vrea ca fiecare să aibă program de trei zile la sediu. Andrei ridică din umeri, Corina își pune întrebări. Poate firma să decidă singură? Ce scrie, de fapt, în contractul ei? Situația e tot mai frecventă, iar răspunsurile diferă între cele două moduri de lucru. Le comparăm aici, cu avantajele și limitele fiecăruia, ca să știi ce să cauți în propriul contract înainte să apară surprizele.

Aceeași hârtie, două realități

Contractul individual de muncă este, în primul rând, un document scris care stabilește ce faci, unde faci, cât timp lucrezi și cât ești plătit. Fie că lucrezi la birou, fie de acasă, regulile de bază sunt aceleași: raportul de muncă se construiește pe acordul dintre tine și angajator. Diferența apare în detalii, iar detaliile sunt cele care ridică probleme.

La birou, lucrurile par simple, pentru că totul este fizic: ai un loc, un program afișat, un calculator pus la dispoziție. Dar și aici pot apărea discuții, de pildă când firma schimbă sediul sau mută echipa într-un alt etaj. La telemuncă, nimic nu e la fel de vizibil: nu știi întotdeauna cine plătește internetul, cine răspunde pentru echipamente, cât de strict se urmărește programul.

De aceea, înainte de a compara plusuri și minusuri, merită să citești contractul cu atenție, nu doar semnătura. Sunt cinci-șase clauze care îți spun, de fapt, ce fel de angajat ești și ce se poate modifica fără acordul tău. Le luăm pe rând, începând cu cea mai discutată: locul muncii.

Un detaliu pe care îl trec cu vederea mulți: nu tot ce se spune la interviu ajunge în contract. Dacă ți s-a promis că poți lucra de acasă două zile pe săptămână, dar în act apare doar adresa sediului, ceea ce ai pe hârtie cântărește mai mult decât ce îți amintești tu. Cere ca promisiunile importante să fie trecute în scris înainte de semnare.

Locul muncii: o clauză mai importantă decât pare

În contract trebuie să apară locul de desfășurare a activității. Pentru cineva care lucrează la sediu, asta înseamnă adresa firmei sau a punctului de lucru. Pentru telemuncă, locul este, de regulă, domiciliul sau alt loc ales de angajat, iar contractul ar trebui să spună acest lucru clar, nu prin înțelegeri verbale.

De ce contează? Pentru că schimbarea locului muncii e una dintre modificările care, în general, nu se pot face unilateral, ci cu acordul ambelor părți. Dacă ai fost angajat pe telemuncă și firma vrea să te aducă înapoi, la birou, ori dacă ai fost angajat la sediu și ți se cere să lucrezi permanent de acasă, asta ține de o modificare a contractului, nu de o simplă decizie internă.

Pentru cine vrea să înțeleagă mai bine ce se trece și ce se negociază într-un astfel de act, găsești secțiunea Contract de muncă de pe juridicplus.ro unde clauzele sunt explicate pe limbaj obișnuit. Citește materialul înainte de a negocia, nu după ce ai semnat. Un angajat informat nu ajunge la tribunal, ci la o discuție productivă cu angajatorul.

Telemunca: avantaje reale și limite pe care nu le anunță nimeni

Avantajele sunt cunoscute: nu pierzi timp în trafic, ai mai mult control asupra zilei, poți lucra dintr-un oraș mai ieftin. Pentru multe persoane, mai ales pentru părinți sau pentru cei care locuiesc departe de marile centre, e diferența dintre a putea lucra și a nu putea. În plus, un angajator care acceptă telemunca își lărgește mult paleta de oameni pe care îi poate angaja.

Limitele apar când nu s-a discutat nimic în detaliu. Cine pune la dispoziție echipamentul? Cine acoperă o parte din costurile cu electricitatea și internetul? Cum se verifică munca, prin rezultate sau prin program? Dacă răspunsurile nu se află în contract sau într-un act intern, fiecare parte le interpretează în avantajul ei, iar neînțelegerile se acumulează.

Mai e o limită, mai greu de pus în cuvinte: izolarea. Cine lucrează acasă pierde conversațiile de pe hol, vizibilitatea în fața șefilor, ocazia de a învăța din mers. Nu e o problemă juridică, dar poate afecta cariera. Unii angajați compensează cerând, prin înțelegere, câteva zile pe lună la sediu, tot în scris, ca să nu devină o obligație neprevăzută.

Merită gândit și spațiul propriu-zis. Un colț de masă din bucătărie funcționează o lună, dar nu un an întreg. Dacă lucrezi acasă, ai nevoie de un scaun decent, de lumină bună și de liniște la orele de întâlniri. Aceste lucruri par mărunte, însă sănătatea ta, spatele și concentrarea depind de ele, iar în unele situații se poate discuta cu angajatorul despre sprijin.

Munca la sediu: ce primești și ce cedezi

La birou, structura vine gata făcută. Ai echipament, ai un program clar, ai colegi în apropiere. Pentru primii ani de carieră sau pentru roluri în care contează lucrul în echipă, acest cadru este adesea de preferat. Chiar și angajatorii prudenți se simt mai liniștiți când văd oamenii în aceeași încăpere.

Prețul este timpul. Drumul zilnic, programul rigid, rigiditatea unor reguli interne. Pentru unii, aceste constrângeri nu sunt o problemă; pentru alții, devin motivul pentru care caută alt job. Un contract la sediu nu înseamnă însă că nu poți discuta flexibilitate: orele de început și de sfârșit pot fi negociate, la fel ca zilele în care lucrezi de acasă ocazional, cu condiția ca înțelegerea să fie clară.

Un alt avantaj al biroului, rar recunoscut, este separarea dintre muncă și viața personală. Când ieși pe ușă la sfârșitul zilei, simbolic și fizic încheii programul. Cei care lucrează de acasă își construiesc singuri acest ritual, cu mai mult efort: un alt colț al casei, o plimbare după ora de închidere, laptopul închis și pus într-un sertar. Fără limite clare, ziua se lungește pe nesimțite.

Merită adăugat că munca la sediu aduce și mai puține ambiguități legate de securitatea locului de muncă și de accidente. Există o răspundere clară a angajatorului pentru condițiile din birou. La telemuncă, aceste responsabilități se discută în alt fel, iar contractul sau regulamentul intern ar trebui să explice ce se întâmplă dacă ceva merge prost.

Programul și evidența orelor, indiferent de loc

Indiferent unde lucrezi, programul de muncă și orele suplimentare contează la fel. Ai dreptul la pauze, la zile libere, la odihnă între zile de lucru. Un angajat pe telemuncă nu devine disponibil non-stop doar pentru că laptopul stă pe masa din sufragerie, iar unul la birou nu trebuie să răspundă la mesaje la miezul nopții fără să fie stabilit așa.

O greșeală frecventă este să se amestece flexibilitatea cu disponibilitatea. Flexibilitatea înseamnă că poți alege când lucrezi în anumite limite, de pildă să pleci mai devreme și să compensezi seara. Disponibilitatea înseamnă că ești mereu prins în reguli ale altora. Când contractul nu face distincția, apar epuizarea și conflictele despre ore neplătite.

Un lucru practic: ține o evidență proprie a orelor lucrate, cât de sumară. Un caiet sau o foaie de calcul în care notezi când ai început, când ai încheiat și ce ai făcut te ajută dacă apare vreodată o neînțelegere despre ore suplimentare. Nu e dovadă de neîncredere, ci o obișnuință de ordine, la fel cum păstrezi un bon după o cumpărătură mai importantă.

Pentru o privire de ansamblu asupra temelor de dreptul muncii, de la concedii la încetarea contractului, poți răsfoi materialele de pe site-ul lor, care adună explicații despre ITM, litigii și drepturile angajatului. Nu e un înlocuitor pentru un avocat, dar ajută la formularea întrebărilor potrivite.

Varianta mixtă și modificarea contractului

Tot mai multe firme aleg un model hibrid: câteva zile la birou, restul de acasă. Din punct de vedere juridic, important este ca acest model să fie consemnat. O înțelegere verbală între tine și șef poate funcționa cât timp relația e bună, dar nu te apără când se schimbă șeful sau politica firmei.

Dacă angajatorul propune o schimbare, cere propunerea în scris, citește cu calm și nu semna pe loc. Întreabă ce se modifică exact: locul, programul, salariul, atribuțiile. Dacă nu ești de acord, ai dreptul să spui nu, deși este bine să afli care sunt consecințele posibile în situația ta concretă, de la un jurist sau de la reprezentantul angajaților.

La rândul lor, angajatorii au interesul să formuleze clar, pentru că ambiguitatea le poate aduce probleme la un control sau într-un litigiu. Mai simplu spus, claritatea ajută pe toată lumea. Iar o modificare făcută printr-un act adițional, semnat de ambele părți, rămâne cea mai sigură formă.

Dacă rămâi cu un dubiu după toate acestea, ai la îndemână mai multe uși: departamentul de resurse umane, reprezentantul sindicatului sau al angajaților, dacă există, un avocat specializat în dreptul muncii sau inspectoratul teritorial de muncă. Începe de la cea mai apropiată și apropie-te treptat, nu invers. O conversație calmă rezolvă multe, iar un document clar rezolvă restul.

Ce faci de mâine

Scoate contractul din sertar sau din e-mail și citește-l ca și cum ar fi al altcuiva. Subliniază locul muncii, programul, salariul și orice mențiune despre echipamente. Dacă ceva lipsește, pune o întrebare scrisă departamentului de resurse umane, nu doar o remarcă pe hol.

Apoi hotărăște ce ți se potrivește: birou, telemuncă sau o combinație. Nu există un model bun pentru toți. Există doar modelul pe care ți-l poți permite, care se potrivește vieții tale și pe care îl găsești scris, clar, într-un act semnat de ambele părți.

Citeste in continuare

Exclusiv

Toamna la noi în casă: mici mutări care schimbă totul

Publicat

pe

De

Suplimentele de toamnă-iarnă: ce merită să iei când zilele se scurtează

Într-o seară de octombrie, cineva dintre noi observă că geamul pare mai rece decât ieri, că lumina de la șase după-amiaza e galbenă și oblică, iar canapeaua e încă îmbrăcată în pernele subțiri de vară. Ceva trebuie schimbat, nu mult, doar atât cât să simțim că locuința ține pasul cu anotimpul. Ne place să credem că nu e nevoie de bani mulți sau de o renovare. De obicei sunt câteva gesturi mici, făcute într-un weekend, care transformă o casă obosită de căldură într-un loc în care ne vine să rămânem. Iată ce facem noi, an de an, și ce am învățat din greșelile de până acum.

Începem cu lumina, nu cu obiectele

Dacă ar fi să alegem un singur lucru de schimbat toamna, am alege lumina. Vara trăim cu geamurile pline de soare până seara, iar becurile abia se aprind. Din octombrie, la cinci și jumătate e deja întuneric, iar lumina de tavan, rece și puternică, face camera să semene cu o sală de așteptare. Prima mutare este deci să oprim becul central cât mai des și să aprindem lumini joase, în jurul zonelor în care stăm.

O lampă de masă lângă canapea, una pe un raft și un șir de lumini mici lângă fereastră schimbă tot decorul. Temperatura culorii contează: o nuanță caldă, aproape galbenă, e mai prietenoasă decât una albă, tăioasă. Am greșit și noi, odată, cumpărând becuri „cu aspect curat”, fiindcă ne imaginam că arată modern; seara, în sufragerie, parcă eram la o clinică.

Mai e și trucul perdelelor. Cele din vară, ușoare și transparente, lasă să treacă frigul de la geam și îți iau senzația de intimitate când se întunecă. O pereche de draperii mai groase, în culori calde, pe care le tragem seara, fac camera mai caldă și, vizual, mai mică, în sensul bun al cuvântului.

Textilele: moi, groase, la îndemână

Toamna se vede în textile. Pledul de lână lăsat peste brațul fotoliului nu este doar decor; este o invitație. Perne cu huse din bumbac gros, din catifea sau din in tricotat înlocuiesc husele subțiri din vară și schimbă imediat aspectul canapelei. Un covor mic așezat în fața canapelei, acolo unde ne punem picioarele seara, ne-a salvat mulți ani de zile de podeaua rece.

Ne place să păstrăm paleta simplă: două culori de bază și una de accent. Anul acesta, de pildă, avem gri-cald și crem, cu un roșu ars pentru câteva perne. Fără regulă strictă, ci doar ca să evităm senzația de debara în care s-au adunat toate lucrurile primite de-a lungul timpului. Ce nu se potrivește, mutăm într-o cutie, nu aruncăm, și revedem peste un an.

O mică observație personală: cele mai folosite textile sunt întotdeauna cele care se spală ușor. Frumusețea unui pled de lână se pierde când nu îndrăznim să-l atingem de teama petelor. Alegem materiale care suportă o cană vărsată și un copil care sare pe canapea; restul rămân pentru oaspeți.

Bucătăria și baia primesc grija lor

Casa se simte cu adevărat toamna în bucătărie, unde pornesc iar cuptorul și oalele mari. Facem ordine pe blat: scoatem ce nu mai folosim vara (storcătorul, pahare înalte pentru limonade) și aducem la îndemână oalele pentru ciorbe, formele pentru copt, cănile mari. Un coș cu mere pe masă, ceapa și usturoiul în borcane de sticlă, un prosop gros lângă aragaz fac loc de bucurie, fără să cumpărăm nimic nou.

În baie, lucrurile sunt mai tehnice, dar la fel de simple. Schimbăm covorașul subțire cu unul mai gros, aducem prosoape mai pufoase, scoatem la vedere un săpun cu miros mai dens. Verificăm și dacă fereastra mică se închide ca lumea, fiindcă aici se formează cel mai repede condensul și, odată cu el, pata de mucegai din colț.

Pentru cine vrea să-și împrumute idei, merită răsfoite și parteneriate editoriale despre casă, unde se strâng sugestii despre bucătărie, baie și organizare. Noi le citim cu creionul în mână, notăm ce se potrivește casei noastre și lăsăm restul deoparte.

Ordinea de toamnă: ce scoatem, ce ascundem

Fiecare schimbare de sezon e un bun prilej de triere. Hainele de vară merg în cutii sub pat, cele groase ies din dulapurile de pe balcon, iar pe hol apar ghetele și umbrelele. Cinstit vorbind, pe hol se strânge cel mai mult haos în octombrie: geci, căciuli, eșarfe, încălțăminte udă. O etajeră mică pentru pantofi și un set de cuiere solide îi salvează pe toți de dimineața de alergat prin casă după o mănușă lipsă.

Facem ordine și printre lucrurile din sertare. Încărcătoarele care nu se mai potrivesc la nimic, lumânările pe jumătate arse, borcanele fără capac. Ne ajută o regulă pe care am prins-o de la o prietenă: dacă nu l-am folosit în ultimul an și nu e un obiect cu valoare sentimentală, pleacă. Nu o respectăm mereu, desigur, dar ne apropiem de ea.

Merită să fixăm și un colț de „așteptare” pentru lucrurile de reparat: o cutie în care punem tot ce are nevoie de un șurub, o lipitură sau un meșter. O dată pe lună, în prima sâmbătă, ne ocupăm de ea. Fără cutia asta, micile defecte se adună pe holuri, în bucătărie, în birou, și strică impresia de casă îngrijită.

Frigul care intră pe unde nu te aștepți

Înainte să ne apucăm de decor, facem un tur al casei cu o lumânare aprinsă și cu mâna pe ramele ferestrelor. Unde flacăra tremură sau mâna simte un fir de aer rece, avem o scurgere. Garnituri uscate la geamuri, un prag prea ridicat la ușa de balcon, un spațiu la tocul ușii de la intrare. Reparațiile sunt ieftine, iar diferența se simte în prima seară, când caloriferul nu mai luptă în zadar.

Ne ajută și o idee pe care am ținut-o mult timp la sertar: să nu acoperim caloriferele cu mobilă sau cu draperii lungi. Pare confortabil să punem canapeaua lipită de perete, chiar peste calorifer, dar căldura rămâne blocată în spatele ei, iar camera se încălzește greu. Mutăm piesele cu douăzeci de centimetri și vedem imediat cum se schimbă aerul din cameră.

Plantele și caloriferele: o prietenie care cere atenție

Cei care avem plante în casă știm cum e: toată vara au crescut fericite, iar în octombrie încep să se plângă. Frunze îngălbenite, vârfuri uscate, o plantă care aruncă o frunză după alta fără motiv clar. Căldura uscată din sezonul rece schimbă mult regulile, iar noi, obișnuiți cu rutina de vară, continuăm să le tratăm la fel.

Am învățat câte ceva din greșelile noastre și din plantele din casă când pornesc caloriferele, unde se explică, pe înțelesul oricui, de ce un ficus bine îngrijit poate arăta atât de obosit într-o singură săptămână. Nu e vorba de neglijență, ci de schimbarea bruscă a aerului din jur.

Din experiența noastră, câteva gesturi ajută: mutăm plantele la distanță de calorifer, evităm curenții reci de la geam, udăm mai rar, dar cu atenție, și observăm ce face fiecare în parte. Una mai sensibilă o ținem într-o cameră mai răcoroasă. Nu există o rețetă universală, există doar observație zilnică și puțină răbdare.

Mai adăugăm ceva despre ritmul nostru de toamnă. Spre deosebire de primăvară, când vrem să aruncăm și să luăm totul de la capăt, toamna ne dorim ca lucrurile să rămână, să dureze, să ne țină de cald. De aceea alegem obiecte care îmbătrânesc frumos: lemn, ceramică, lână, sticlă groasă. Un vas vechi care ține crengi uscate, o ladă de lemn folosită drept măsuță, un set de căni de lut primite cadou și purtate cu mândrie ne spun mai mult decât orice piesă nouă și lucioasă.

Nu urmărim o culoare anume a anului și nu schimbăm tot ce avem, pentru că am observat că, după câteva săptămâni, locuința devine impersonală. Preferăm să adăugăm câte un strat nou, ca la îmbrăcat: un pled în plus, o lampă în plus, o carte lăsată pe masă, deschisă, ca și cum cineva ar fi plecat doar pentru o clipă.

Mirosul și sunetul casei

Un ultim strat, mai discret, este cel al simțurilor. Casa are un miros al ei, iar toamna merită să fie unul cald: de scorțișoară, de pâine coaptă, de lemn. Nu vorbim de odorizante puternice, ci de lucruri firești: o tavă de mere coapte, o fiertură de portocală cu condimente, o lumânare aprinsă o jumătate de oră înainte de masă. Aerisim în continuare, chiar dacă afară e frig, câteva minute dimineața și seara.

Și sunetul contează. Vara, ferestrele deschise aduc strada în casă; toamna, închise, lasă loc liniștii. Ne place să punem muzică mică, fie un disc, fie o radio de seară, și să lăsăm televizorul oprit cel puțin o oră pe zi. Casa se simte altfel când nu mai e doar un fundal pentru ecrane.

Weekendul acesta alegem un singur lucru, nu zece: mutăm lămpile, schimbăm husele de la perne sau facem ordine pe hol. Un gest mic, făcut cu plăcere, face mai mult decât o listă imensă pe care nu o termină nimeni. Restul vine pe parcurs, odată cu frigul.

Citeste in continuare

Exclusiv

Duminica seara, douăzeci de minute care ne schimbă săptămâna

Publicat

pe

De

Am observat, între prietene, că luni dimineața nu începe în ziua de luni. Începe duminică seara, în clipa în care ne dăm seama că nu avem nimic pregătit și că toate cele nouă lucruri amânate se vor suprapune. Pe unele ne apucă o neliniște vagă, pe altele o oboseală anticipată. Nouă ne-a ajutat un obicei foarte mic: douăzeci de minute, cu un caiet și un ceai, în care punem săptămâna în ordine. Nu e o metodă revoluționară, dar a schimbat tonul zilelor care urmează.

De ce duminica, și nu luni dimineața

Am încercat și varianta de luni dimineața, desigur. Nu funcționează prea bine, pentru că în acel moment ești deja în goană: copiii se pregătesc de școală, e nevoie de cafea, mesajele de la serviciu se adună. Planificarea făcută sub presiune seamănă cu citirea unui ghid în timp ce conduci.

Duminica seara, în schimb, ai o fereastră rară. Weekendul e pe sfârșite, ritmul scade, iar mintea e încă destul de liniștită ca să vadă ansamblul. Nu e nevoie să faci planuri ambițioase; e suficient să te uiți la calendar și să te întrebi ce ne așteaptă.

Obiceiul nostru e simplu. Ne așezăm într-un colț al casei care nu e legat de muncă, punem telefonul cu ecranul în jos și ne luăm douăzeci de minute. Pe prima pagină a săptămânii scriem trei lucruri care chiar trebuie făcute, nu douăzeci, și două lucruri pe care ni le dorim doar pentru noi. Doar atât.

Un detaliu care contează: scriem de mână. Am încercat și în telefon, dar acolo notificările te trag în alte direcții după trei secunde. Pe hârtie, ai doar foaia și gândul tău. Iar foaia rămâne pe frigider sau pe birou, la vedere, deci nu o uităm într-un dosar digital.

Aparent e prea puțin, dar tocmai de aceea ține. Un sistem prea ambițios se abandonează în a doua săptămână. Unul care cere douăzeci de minute și o foaie de hârtie rezistă, pentru că nu cere nimic eroic.

Ce punem pe foaie și ce lăsăm pe dinafară

Aici se află partea delicată. Tentația este să scrii tot: bunele intenții, sporturile, curățenia generală, telefoanele de dat, programările. Foaia devine o listă imposibilă, iar în loc să ne calmeze, ne apasă. Noi am învățat să separăm trei tipuri de lucruri.

Primul tip sunt angajamentele fixe: ședințe, întâlniri, ore de școală, programări la medic. Ele au deja loc în calendar, deci doar le copiem într-un singur loc, ca să le vedem împreună. Al doilea tip sunt sarcinile flexibile, care trebuie făcute în cursul săptămânii, dar nu într-o oră anume. Al treilea tip sunt dorințele, mici gesturi de grijă față de noi: o plimbare, o carte, un telefon către o prietenă.

Ce lăsăm pe dinafară? Tot ce nu are un termen real și nu ne deranjează dacă mai așteaptă. Dulapul de aranjat, pozele de sortat, sertarul cu cabluri vor fi mereu acolo. Le trecem pe o altă foaie, o listă a lucrurilor de făcut cândva, și o deschidem doar când avem un weekend liber și chef.

Pentru cine caută un cadru mai detaliat, găsește la organizarea săptămânii pentru femei ocupate idei care se pot adapta după ritmul fiecăreia, de la așezarea sarcinilor până la gestionarea timpului liber. Nu toate se potrivesc tuturor, dar merită să alegi două-trei și să le încerci.

Cum arată o săptămână cu loc de respirat

Cel mai important lucru pe care l-am învățat este să lăsăm spații goale. O săptămână în care fiecare oră este ocupată nu are loc pentru nimic neprevăzut, iar neprevăzutul vine mereu: un copil răcit, o mașină care nu pornește, o colegă care are nevoie de ajutor. Dacă nu ai spațiu, orice imprevizibil dărâmă tot restul.

De aceea, în fiecare zi încercăm să lăsăm o oră liberă, necomplicată, fără obligații. Poate fi dimineața devreme, înainte să se trezească casa, sau seara, după ce s-au culcat copiii. Nu o umplem cu nimic. Dacă apare ceva urgent, ora aceea absoarbe șocul. Dacă nu, o folosim pentru o discuție liniștită cu propriile gânduri sau pentru nimic. Uneori, nimicul e tocmai ce ne trebuie.

Mai facem ceva: grupăm sarcinile similare. Toate telefoanele într-un singur interval, toate treburile din oraș într-o singură ieșire, toate mesajele de serviciu într-un singur bloc. Pare un truc banal, dar economisește enorm din energia pe care o pierzi trecând de la o activitate la alta.

Mesele merită și ele o clipă de atenție. Nu vorbim de meniuri elaborate, ci de o idee generală: ce gătim de două ori, ce mâncăm repede, în ce seară comandăm. Simplul fapt că știm încă de duminică ce urmează la cină elimină întrebarea de la șase seara, cea mai obositoare a zilei.

La final, ne uităm să vedem dacă săptămâna are măcar două seri libere. Dacă nu, mutăm ceva. Seara liberă nu e răsfăț, e un mod de a ne asigura că nu ajungem vineri epuizate.

Prietenii, familia și timpul care se evaporă

O parte din ce ne obosește nu vine de la munca propriu-zisă, ci de la a spune da la prea multe lucruri. Invitații, cereri, favoruri, mici obligații sociale. Și pe cele mai multe le facem cu drag, dar fără să ne întrebăm ce nu mai facem din cauza lor.

Am început să ne uităm la calendar înainte să răspundem. Nu spunem nu pe loc, dar nici da; spunem că ne uităm și revenim. Această pauză de câteva ore ne-a scutit de multe seri în care participam fizic, dar cu mintea la ce nu apucasem să facem.

Când ținem la o relație, o trecem în planul săptămânii, ca orice altceva. Un telefon de o oră cu o prietenă din alt oraș, o cafea cu mama, o plimbare în doi. Ni se pare ciudat să programezi prietenia, dar altfel se amână de la o săptămână la alta, până când se răcesc lucrurile. Programarea nu face relația artificială, doar o apără de haosul zilnic.

Cu colegii, regula e asemănătoare. O întâlnire care s-ar fi putut rezolva printr-un mesaj bine scris ne fură o dimineață întreagă. Am început să întrebăm, politicos, dacă e nevoie să ne vedem sau dacă putem clarifica totul în scris. De cele mai multe ori, colegii au răsuflat ușurați.

Și un lucru nespectaculos, dar real: spunem celor din casă ce avem în plan. Când toți știu că miercuri seara ne întâlnim cu o prietenă, nimeni nu mai e surprins, iar sentimentul de vinovăție dispare. Transparența simplifică multe.

Timpul pentru tine nu e un lux

Dintre toate cele trei lucruri pe care le notăm pentru noi, cel mai greu e să le și facem. Mintea ne spune că sunt secundare, că mai întâi vin ceilalți și abia apoi noi. Numai că, dacă nu avem grijă de energia noastră, ceilalți primesc o variantă obosită și iritabilă.

Am început cu gesturi extrem de mici. Un sfert de oră de citit înainte de culcare, un duș mai lung, o plimbare până la brutărie fără telefon. Cu timpul, au apărut obiceiuri mai mari, dar nu le-am forțat. Mai bine un gest mic ținut regulat decât unul mare făcut o singură dată.

Ajută mult și un cadru mai larg despre echilibrul dintre muncă și viața personală. Cine vrea să citească pe larg găsește pe lifestyle pentru femei active subiecte despre carieră, îngrijire și relații, într-un ton fără grandilocvență, scrise pentru viața de zi cu zi. Eu am reținut de acolo mai ales ideea că nu trebuie să fii perfectă ca să fii bine.

Un lucru pe care ni l-am spus și nouă: odihna nu se câștigă. Nu trebuie să termini toate sarcinile ca să ai voie să te așezi. Este o regulă care ne-a luat ani să o credem, dar când am început s-o aplicăm, săptămânile au devenit mai ușoare.

Când planul se strică, și se strică

Nicio săptămână nu iese cum a fost scrisă. Marțea apare o urgență, joia se anulează o ședință, sâmbăta plouă și planul de excursie cade. Primul an am luat fiecare abatere ca pe o dovadă că sistemul nu funcționează. Acum o vedem ca pe o parte din joc.

Când ceva se strică, ne uităm la lista celor trei lucruri esențiale și ne întrebăm: ce rămâne cu adevărat important? De obicei, jumătate din ce părea urgent se poate muta fără consecințe. Restul se face, dar fără panică.

Dacă simțim că rămânem în urmă mai multe zile la rând, nu dublăm efortul. Tăiem. Renunțăm la ceva de pe listă, fără regrete, fiindcă o listă mai scurtă făcută cu calm valorează mai mult decât una completă făcută cu nervi.

Ce poți încerca duminica viitoare

Dacă vrei să încerci, nu cumpăra caiete scumpe și nu descărca aplicații noi. Ia o foaie, pune ceasul pe douăzeci de minute și scrie trei lucruri importante și două pentru tine. Copiază angajamentele fixe și lasă o oră liberă pe zi.

După o lună, uită-te înapoi și vezi ce a rămas. Poate vei păstra tot, poate doar o parte. Important e că vei avea un obicei construit de tine, pe măsura vieții tale, nu împrumutat de la nimeni.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Vâlcea

Alexandru Nazare Alexandru Nazare
Uncategorized11 ore inainte

Cine este Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Studii în Germania, experiență europeană și peste 20 de ani în administrație și politică

Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor, este unul dintre politicienii români cu experiență atât în administrația națională, cât și în...

Pregătirea fizică pentru meciurile de duminică ale amatorilor Pregătirea fizică pentru meciurile de duminică ale amatorilor
Sport2 zile inainte

Pregătirea fizică pentru meciurile de duminică ale amatorilor

Pentru meciurile de duminică, amatorii au nevoie de un plan simplu: două sau trei antrenamente pe săptămână, încălzire corectă, odihnă...

Cum a influențat Bizanțul cultura românească de-a lungul timpului Cum a influențat Bizanțul cultura românească de-a lungul timpului
Cultură2 zile inainte

Cum a influențat Bizanțul cultura românească de-a lungul timpului

Bizanțul a influențat cultura românească în primul rând prin Biserica Ortodoxă: de la limba liturgică și arta religioasă până la...

Cluburile de mașini de epocă și întâlnirile lor: ghid util Cluburile de mașini de epocă și întâlnirile lor: ghid util
Eveniment3 zile inainte

Cluburile de mașini de epocă și întâlnirile lor: ghid util

Un club de mașini de epocă adună proprietari și pasionați care își împart experiența, piesele și bucuria de a conduce...

Cum creezi un ritual simplu de încheiere a zilei de lucru Cum creezi un ritual simplu de încheiere a zilei de lucru
Afaceri3 zile inainte

Cum creezi un ritual simplu de încheiere a zilei de lucru

Un ritual de încheiere a zilei de lucru este o secvență scurtă de gesturi care îi spune creierului că munca...

Cum împarți banii într-un cuplu fără certuri, pas cu pas Cum împarți banii într-un cuplu fără certuri, pas cu pas
Social3 zile inainte

Cum împarți banii într-un cuplu fără certuri, pas cu pas

Banii într-un cuplu se împart fără certuri când stabiliți împreună regulile, nu atunci când apar problemele. Începeți cu o discuție...

Uncategorized3 zile inainte

De la smartphone-uri accesibile la flagship-uri: ce aduce HONOR de Black Friday 2026

Fotografie, AI, autonomie și rezistență: tehnologie la prețuri speciale și pachete promoționale cu căști incluse, disponibile la partenerii oficiali București,...

Uncategorized3 zile inainte

SGS isi consolideaza expertiza globala prin patru noi achizitii strategice

Bucuresti, 5 November 2026 – SGS Romania, lider in servicii de testare, inspectie si certificare, continua dezvoltarea portofoliului global prin achizitia Dominios...

Cum faci stretching după efort ca să eviți febra musculară Cum faci stretching după efort ca să eviți febra musculară
Sport3 zile inainte

Cum faci stretching după efort ca să eviți febra musculară

Stretchingul după efort ajută corpul să revină treptat la repaus, dar nu elimină complet febra musculară. Rezultatul cel mai bun...

Cum recunoști recenziile false: sfaturi practice pentru cumpărători Cum recunoști recenziile false: sfaturi practice pentru cumpărători
Afaceri3 zile inainte

Cum recunoști recenziile false: sfaturi practice pentru cumpărători

Recenziile false se recunosc după limbaj exagerat și generic, după conturi create recent care postează în rafală și după lipsa...

4 zile inainte

RIAM 2026 a adus la București profesioniști ai industriei internaționale de film pentru pregătirea actorilor români

Cea de-a doua ediție Romanian International Acting Masterclass – RIAM a reunit la București, între 28 octombrie și 1 noiembrie...

Afaceri4 zile inainte

Dezvoltatorul imobiliar Natrom devine BTCO. Toate proiectele noi vor fi operate sub noul brand

Dezvoltatorul imobiliar Natrom anunță rebrandingul companiei și trecerea tuturor proiectelor noi sub brandul BTCO, potrivit unui comunicat de presă transmis...

Afaceri4 zile inainte

FPIOR: Patronatele nu vor susține o nouă creștere a salariului minim în actualele condiții fiscale. „Statul încasează aproape 300 de lei pentru fiecare 200 de lei promiși cetățeanului”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția că o nouă majorare a salariului minim, fără o reformă...

Lavinia Goste și Marius Zorilă pe scena Festivalului „Autentic Românesc”, alături de Orchestra Națională Valahia Lavinia Goste și Marius Zorilă pe scena Festivalului „Autentic Românesc”, alături de Orchestra Națională Valahia
Cultură4 zile inainte

Festivalul „Autentic Românesc” – o nouă filă în istoria folclorului românesc. 30 de tineri artiști au dat glas unei noi generații, la Cluj-Napoca

Pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, s-a scris o nouă filă importantă în povestea folclorului românesc....

Uncategorized4 zile inainte

PC Garage anunță produsele la ofertă din cadrul Black Friday de Gaming 2026

București, România, 5 noiembrie 2026  – PC Garage, unul dintre cele mai importante magazine online de produse IT și electronice...

DDS Diagnostic DDS Diagnostic
Social4 zile inainte

DDS Diagnostic, implicată într-un proiect european care urmărește reducerea testării pe animale

Compania românească DDS Diagnostic participă activ la dezvoltarea unei noi generații de platforme Organ-on-Chip, tehnologii capabile să reproducă fidel proprietățile...

Știrile Săptămânii