În fiecare familie din România, există cel puțin o poveste despre diaspora. Este povestea fiicelor și fiilor, fraților și surorilor, prietenilor care au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai bun. Pentru mulți, decizia nu a fost una ușoară, dar a fost inevitabilă: au plecat în țările civilizate ale Uniunii Europene pentru spitale decente, pentru educație de calitate, pentru respectul care, acasă, le-a fost refuzat.

Acesta este adevărul pe care nu-l putem ignora: România a pierdut oameni buni, talente, suflete, pentru că nu le-a putut oferi condițiile pe care le merită. Însă acești oameni, chiar și departe de casă, nu și-au pierdut legătura cu țara. Trăiesc cu jumătate de inimă aici, cu jumătate acolo. Și mulți dintre ei spun același lucru: „Dacă am avea ceea ce ne dorim acasă, ne-am întoarce.”

Diaspora – puntea dintre România și Europa

Cei care trăiesc în diaspora sunt dovada vie a ceea ce înseamnă Europa pentru noi. Ei ne arată că țările Uniunii Europene nu sunt doar un model abstract, ci realitatea palpabilă a unor standarde de viață superioare, a unor spitale unde pacientul contează, a unor școli unde copiii sunt viitorul, nu statisticile.

De aceea, pentru România, Europa nu este doar o direcție politică, ci o necesitate vitală. Fondurile europene sunt cele care fac posibile modernizarea spitalelor noastre, construirea de școli, infrastructură, dar mai presus de toate, readucerea încrederii că România poate fi un loc în care să ne dorim să trăim.

Dar modernizarea nu vine peste noapte, nici din discursuri goale sau din invocarea unui trecut glorios. Ea vine din muncă, din reforme și, mai ales, din investiții. Nu putem avea medici și profesori care să rămână în țară fără salarii decente, fără echipamente moderne, fără respect. Dacă vrem să oferim generațiilor viitoare șansa de a trăi aici, trebuie să construim o Românie care să concureze cu orice altă țară din Uniunea Europeană.

Când alegem să sprijinim drumul european al țării noastre, nu alegem doar apartenența la o comunitate de state. Alegem spitale care funcționează, educație de calitate și respect pentru fiecare cetățean. Alegem să ne întindem mâna către cei plecați, să le spunem: „Știm de ce ați plecat. Și vrem să facem ca întoarcerea voastră să fie posibilă.”

Duminică – ziua deciziei

Această schimbare nu vine singură, iar istoria ne-a arătat că fiecare pas înainte a fost făcut de oameni care au ales să creadă. Duminică, avem șansa să ne facem auzită vocea și să arătăm că România își dorește să rămână pe drumul european. Este o zi în care putem spune răspicat că vrem o țară care să respecte demnitatea cetățenilor săi, o țară care să nu mai piardă oameni buni, ci să-i aducă înapoi.

Diaspora este jumătate din inima noastră, dar cealaltă jumătate este aici. Și doar împreună, alegând un viitor european, putem să unim aceste două jumătăți. Haideți să arătăm că România merită mai mult. Duminică, haideți la vot şi alegeţi libertatea, nu izolarea!

Într-o lume politică adesea marcată de promisiuni neonorate și scandaluri, Elena Lasconi aduce o abordare proaspătă și sinceră, angajându-se să repare greșelile trecutului și să implementeze schimbări concrete care să îmbunătățească viața cetățenilor. Cu o carieră începută în jurnalism, unde a căutat adevărul și a expus nedreptăți, Elena Lasconi a decis să facă pasul spre politică, motivată de dorința de a produce schimbări reale și durabile, nu pentru a acumula funcții sau privilegii.

Această tranziție a fost inspirată de succesul său ca primar al orașului Câmpulung, unde a demonstrat că se pot face schimbări semnificative în bine pentru comunitate. Sub administrația ei, Câmpulung a văzut îmbunătățiri tangibile, de la modernizarea infrastructurii până la implementarea de proiecte sociale care au ridicat standardul de viață al locuitorilor. Aceste realizări sunt dovada că, având lideri dedicați și un plan clar, progresul este posibil.

Elena Lasconi susține că România are toate ingredientele necesare pentru a se transforma într-o țară de top în Europa. Cu o populație de oameni muncitori, resurse naturale abundente și o ambiție intrinsecă, potențialul național este imens. Cheia, în viziunea sa, este unitatea și colaborarea. „Trebuie doar să lucrăm împreună, să avem un plan clar și să credem în noi,” afirmă ea.

Prin intrarea în politică, Elena Lasconi își propune să extindă succesul local la nivel național, aducând o schimbare pozitivă care să afecteze fiecare cetățean român. Cu un angajament ferm pentru integritate și eficiență, ea reprezintă o speranță pentru mulți români că politica poate fi, într-adevăr, o forță pentru bine.

Dincolo de platforma sa politică, Elena Lasconi subliniază importanța credinței în forțele proprii și în capacitatea colectivă de a depăși dificultățile. Este o viziune de viitor care inspiră și mobilizează, un apel la acțiune pentru toți cei care doresc să vadă România nu doar supraviețuind, ci prosperând pe scena europeană.

Decizia de a permite României să intre complet în spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025, reprezintă o recunoaștere a progreselor realizate de România în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și o oportunitate strategică ce redefinește locul țării în Europa. Aderarea aduce beneficii economice palpabile, îmbunătățește mobilitatea cetățenilor și conferă României un rol consolidat în arhitectura europeană.

Dimensiunea economică – Eliminarea barierelor comerciale

Pentru economia românească, intrarea în Schengen terestru reprezintă un punct de cotitură, explică Lazăr Ion Marian, deputat PNL Vâlcea. România devine parte integrantă a unei piețe unificate de peste 400 de milioane de consumatori, fără restricții fizice la frontierele terestre. Transportatorii români, care în prezent pierd ore și resurse semnificative în tranzitul internațional, vor beneficia de fluxuri comerciale netede, reducând costurile logistice și timpii de livrare. Acest lucru va face produsele românești mai competitive pe piața europeană.

Accesul direct și neîngrădit la piața UE face din România o destinație atractivă pentru investitorii străini. Companii din sectoare precum producția, logistica și comerțul vor avea acum un stimulent suplimentar pentru a deschide sau extinde operațiunile pe teritoriul românesc. De asemenea, România va deveni mai accesibilă turiștilor europeni, care vor putea intra fără opriri sau controale de frontieră terestră. Acest lucru va stimula turismul de weekend și va deschide oportunități pentru regiunile mai puțin vizitate ale țării să devină destinații populare.

Mobilitate fără precedent pentru cetățeni

Unul dintre cele mai importante beneficii este eliminarea completă a controalelor la frontierele terestre pentru cetățenii români. Aceasta înseamnă o fluidizare a călătoriilor pentru muncă, studii sau turism. Cetățenii nu vor mai întâmpina întârzieri sau dificultăți la punctele de trecere a granițelor, reducând atât timpul, cât și stresul asociat deplasărilor internaționale. Pentru milioanele de români care trăiesc în străinătate, aderarea la Schengen facilitează călătoriile frecvente între România și țările de reședință.

Oportunități pentru regiunile de frontieră

Eliminarea barierelor terestre va permite o cooperare mai strânsă între regiunile transfrontaliere. Proiectele comune de infrastructură, educație, sănătate și cultură vor beneficia de acces facil și de resurse suplimentare, iar cetățenii din aceste zone vor simți direct efectele pozitive ale aderării.

Creșterea sentimentului de apartenență europeană

Integrarea completă a României în Schengen simbolizează acceptarea deplină a țării în familia europeană. Este un moment care reafirmă apartenența României la valorile comune europene și întărește sentimentul de mândrie națională, oferind cetățenilor români drepturi egale cu ale celorlalți europeni.

Aderarea României cu frontierele terestre nu este doar un beneficiu, ci și o responsabilitate. Gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE devine o prioritate, iar România are ocazia să demonstreze că poate fi un garant al securității europene. Prin implementarea tehnologiilor avansate de monitorizare și control, țara își poate consolida rolul în combaterea migrației ilegale și a traficului transfrontalier.

Procesul de aderare a fost facilitat prin cooperarea intensă cu vecinii din regiune. Acordul informal între miniștrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria subliniază importanța dialogului regional. Această dinamică favorabilă poate deschide calea pentru parteneriate mai solide în alte domenii strategice.

Decizia de a integra complet România în Schengen este un semnal puternic al angajamentului Uniunii Europene față de extinderea zonei de liberă circulație. Pentru România, această etapă reprezintă nu doar o oportunitate economică și socială, ci și un simbol al maturității politice și diplomatice. În același timp, succesul acestei aderări va depinde de capacitatea țării de a valorifica pe deplin avantajele oferite, de la modernizarea infrastructurii până la implementarea politicilor eficiente în domeniul migrației și securității.