Asociatia Romana a Compostului (ARC) a participat cu stand propriu la editia 2026 a GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC, desfasurata la Romexpo in prima saptamana a lunii martie. Asociatia a fost prezenta cu stand propriu si a organizat seminarul tehnic „Tratarea deseurilor biodegradabile: solutii inovatoare si oportunitati, in Romania, in 2026”, dedicat dezvoltarii sistemelor de gestionare a biodeseurilor.

Dialog intre autoritati, mediul academic si industrie

Evenimentul a avut loc pe 4 martie 2026, in cadrul Forumului International de Mediu, reunind reprezentanti ai autoritatilor publice, mediului academic, companiilor din domeniu, operatorilor de salubritate, ADI (Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara) si organizatiilor implicate in economia circulara.

Seminarul, care a pus accentul pe obtinerea unui compost de calitate, a fost moderat de doamna Liliana Nichita, director executiv FADI (Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară), si a beneficiat de implicarea domnului Prof. dr. ing. Valentin Feodorov, presedintele Asociatiei Romane a Compostului, a domnului Prof. dr.  Florin Vaduva, director executiv al Asociatiei Romane a Compostului, precum si a doamnei Mihaela Frasineanu, consilier de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului si doamna director general al Departamentului Deseuri din cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor.

Studii de caz din sectorul de gestionare a deseurilor

Agenda seminarului a inclus prezentari si studii de caz privind implementarea solutiilor pentru tratarea biodeseurilor in Romania, sustinute de reprezentanti ai unor organizatii si companii relevante din sector, printre care Iridex Group, Eco Bihor, Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni si IKEA Romania.

Mediul academic a fost reprezentat de specialisti ai Universitatii Nationale de Stiinta si Tehnologie POLITEHNICA Bucuresti si ai Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, prin interventiile Prof. univ. dr. ing. Diana Cocarta si Conf. univ. dr. bioteh. Irina Grebenisan, care au prezentat cercetari si solutii privind tehnologii de compostare si acceleratori pentru tratarea biodeseurilor.

Actualizari legislative privind gestionarea biodeseurilor

De asemenea, doamna Cecilia Martin a prezentat stadiul actual al legislatiei privind gestionarea deseurilor biodegradabile, oferind participantilor o perspectiva asupra evolutiei cadrului legislativ in acest domeniu, cu accent pe obtinerea unui compost de calitate.

ARC – platforma de dialog pentru economia circulara

Prin participarea la targ si organizarea acestui seminar, Asociatia Romana a Compostului isi reafirma rolul de platforma de dialog si colaborare intre autoritati, mediul academic si sectorul privat, contribuind la dezvoltarea unor solutii sustenabile pentru gestionarea biodeseurilor si la atingerea obiectivelor de economie circulara ale Romaniei.

Prezenta ARC la GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC 2026 a facilitat schimbul debune practici, prezentarea unor exemple concrete de implementare si consolidarea parteneriatelor in domeniul managementului biodeseurilor.

Mai multe informatii despre activitatea ARC sunt disponibile pe: https://asociatiacompostului.ro/

Interzicerea jocurilor de noroc legale nu stopează accesul la jocuri de noroc. Îl transferă în zona pieței negre, a jocurilor ilicite organizate de grupări infracționale, unde autoritățile nu mai au niciun control, iar jucătorii nicio protecție. Industria jocurilor de noroc din România cere identificarea corectă a scopului urmărit și a măsurilor care pot conduce la realizarea lui

În ultimele zile, în spațiul public, în baza ultimelor modificări legislative, a apărut o dezbatere privind interzicerea jocurilor de noroc la nivel local. În acest context, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România, organizația reprezentativă a industriei de gambling, consideră necesare câteva clarificări importante și înțelegerea corectă și completă a fenomenului.

Am sprijinit și sprijinim preocuparea autorităților centrale și locale pentru protejarea cetățenilor, cu preponderență a persoanelor vulnerabile. În acest context și având același scop, solicităm identificarea corespunzătoare a obiectivelor pe care statul și autoritățile locale și-au propus să le atingă și, mai ales, a mijloacelor concrete, reale, care pot contribui la realizarea acestora. Ceea ce solicităm este utilizarea inteligentă și eficientă a instrumentelor pe care legea le oferă.

Ultima modificare legislativă, care nu este despre interzicerea jocurilor de noroc, ci despre o cât mai bună și specifică administrare a acestui domeniu la nivel local, are la bază o serie de studii și cercetări sociologice realizate de-a lungul timpului de ONG-uri și organizații cu acest scop, cu ale căror rezultate suntem pe deplin de acord și cu privire la care am atras atenția începând cu mulți ani în urmă.

Nu avem dubii cu privire la faptul că multiplele cazuri de persoane vulnerabile, în special minori, care declară că au participat la jocuri de noroc sunt absolut reale. Ce este omis și ce trebuie adus la cunoștința tuturor este faptul că, în cvasitotalitatea lor, aceste situații se referă la practicarea de jocuri de noroc în locații și pe website-uri care operează ilegal. Fără licențe și autorizații, fără taxe și mai ales fără niciun fel de măsuri legale și operaționale de protecție a jucătorilor. Practic, fără nicio restricție.

Despre „piața neagră/black market” se discută prea puțin sau chiar se evită a se comunica, dar vorbim despre o piață care, așa cum reiese din informări EUROPOL  și Bloomberg și din diverse studii, cunoaște o dezvoltare explozivă, favorizată în special de măsurile care duc în mod direct sau implicit la diminuarea sau dispariția pieței reglementate.

Interzicerea produce iluzia unei soluții, dar în realitate transferă problema într-o zonă unde nimeni din administrație, locală sau centrală, nu mai are autoritate. Nu este o presupunere, ci un adevăr confirmat de realitatea socială și economică din multe țări UE din Europa de Vest și cea din SUA, care au trecut deja prin ciclul acesta al interzicerii, la un moment dat, a jocurilor de noroc, iar ulterior au fost din nou legalizate și reglementate. Pe baze statistice și obiective, aceste state dezvoltate au înțeles că soluția este controlul, nu lipsa lui prin interdicții, și au corectat legal acest pas, un pas bine-intenționat, dar categoric greșit.

Este de notorietate faptul că interdicțiile nu au contribuit în niciun fel la dispariția fenomenelor, ci doar la transferul lor în portofoliul grupurilor de criminalitate organizată, pentru care au generat și generează profituri imense, care în parte sunt reinvestite în alte activități criminale, inclusiv în obținerea de protecție pentru activitățile desfășurate.

Unica soluție reală, eficientă este reglementarea însoțită de control, educație generală care să conducă la înțelegerea faptului că jocurile de noroc sunt și trebuie să fie doar o activitate de divertisment, nu o iluzorie sursă de îmbogățire, respectiv nevoia imperioasă de combatere a pieței negre (nu supra-favorizarea și stimularea ei).

Interzicerea jocurilor de noroc la nivel local va avea ca unic beneficiar piața neagră, în contextul în care 71% din sumele tranzacționate în domeniul jocurilor de noroc la nivel european sunt în zona ilegală. Nu 7%, ci 71%.

Spre deosebire de mediul ilegal, locațiile land-based care funcționează legal sunt fiscalizate, controlabile în orice moment și supuse unor obligații stricte privind accesul și măsurile de joc responsabil.

Un oraș fără locații legale de jocuri de noroc nu devine un oraș fără jocuri de noroc, ci un oraș în care jocurile de noroc se desfășoară în afara controlului local și, adesea, în afara cadrului fiscal național, unde verificarea vârstei este formală sau inexistentă.

Reglementarea eficientă nu este o alegere între comunitate și industrie. Este o alegere între control și lipsa controlului, între o activitate vizibilă și reglementată și una care se desfășoară complet în afara autorității statului.

Administrația locală are la dispoziție instrumentele necesare pentru a gestiona acest domeniu într-un mod vizibil și controlat. Pentru că alternativa interdicției totale înseamnă pierderea oricărei capacități de intervenție și transformarea comunităților în zone dominate de activități oculte și periculoase.

Industria de jocuri de noroc nu cere să fie protejată, ci solicită ca instrumentele existente să fie folosite pentru reglementare eficientă și control. În acest context, considerăm că dezbaterea publică trebuie purtată într-un cadru echilibrat și bazat pe date, nu pe percepții sau decizii emoționale.

Un angajator cu sediul social în municipiul Târgu Jiu a fost sancționat cu 90.000 de lei pentru neplata la termen a drepturilor salariale către angajați, cu mai mult de o lună de la data scadentă stabilită.

Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, inspectorii de muncă au desfășurat 63 de controale în domeniile relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.

În urma verificărilor, au fost aplicate 33 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 322.500 de lei.

De asemenea, inspectorii au dispus 87 de măsuri cu caracter obligatoriu pentru remedierea neconformităților constatate și pentru alinierea activității angajatorilor la prevederile legale.

„Un angajator cu sediul social în municipiul Târgu Jiu a fost sancționat cu suma de 90.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, respectiv pentru neplata la termen a drepturilor salariale către angajați cu mai mult de o lună de la data scadentă stabilită în contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern”, a declarat purtătorul de cuvânt al ITM Gorj, Bianca Văcaru.

Inspectorii atrag atenția că încălcarea obligației de plată a drepturilor salariale cu mai mult de o lună de la data scadentă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i-a fost plătit salariul.

sursa: tgjiu.ro