Padbolul românesc revine din Suedia cu trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm și două clasări pe podium. Adrian Cătrună și Floris Stănculea au câștigat competiția, iar Ovidiu Vasian și Aurelian Surd au ocupat locul al treilea. Bilanțul celor două echipe: 14 meciuri disputate și o singură înfrângere.

România a avut un parcurs extraordinar la Cupa Internațională de Padbol de la Stockholm, desfășurată în perioada 2–3 octombrie 2026. Într-un program foarte intens, cu șapte meciuri pentru fiecare pereche, cei patru sportivi au demonstrat valoare, rezistență și determinare, reprezentând țara cu mândrie.

În confruntările cu adversari din Suedia, Belgia, Germania, Italia și Qatar, echipele românești au obținut împreună 13 victorii. Rezultatele confirmă nivelul competitiv al Padbolului românesc și progresul construit prin campionatul intern și pregătirea constantă.

Cătrună și Stănculea aduc trofeul în România

Adrian Cătrună și Floris Stănculea, legitimați la ACS Sportul pentru Viitor București, au încheiat competiția fără înfrângere. Cu șapte victorii în șapte meciuri, cei doi au ocupat primul loc și au câștigat trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm.

Pentru Adrian Cătrună, succesul din Suedia are și o semnificație personală. Aceasta a fost ultima sa participare internațională din acest an, sportivul urmând să fie supus unei intervenții medicale la genunchi, după care va parcurge o perioadă de recuperare.

Pasiunea pentru Padbol și dorința de a fi alături de echipă l-au însoțit până la capătul acestei competiții, încheiate cu un trofeu pentru România.

Vasian și Surd, un podium care confirmă creșterea echipei

Ovidiu Vasian și Aurelian Surd, sportivi ai ACS Singidava Cugir, au completat succesul delegației române prin clasarea pe locul al treilea, după șase victorii în șapte meciuri.

Prima lor participare împreună la o competiție internațională a fost în 2023, la Cupa Națiunilor organizată în Ungaria, unde au avut un parcurs bun. Stockholm a reprezentat următoarea participare internațională în această formulă, iar evoluția din Suedia a evidențiat creșterea valorii echipei.

Cei doi au învins adversari cu o vastă experiență internațională, demonstrând că munca depusă în țară se poate transforma în rezultate importante în afara ei. Podiumul de la Stockholm marchează un nou pas în evoluția lor ca echipă.

România–Suedia: de la fotbal la succesul din Padbol

Întâlnirile dintre România și Suedia sunt urmărite de public mai ales prin prisma fotbalului. Dacă recentele confruntări din Liga Națiunilor nu au adus rezultatele dorite pentru naționala de fotbal, Padbolul a oferit un motiv de bucurie și mândrie: la International Padbol Cup Stockholm 2026, sportivii români au învins, printre altele, și echipele suedeze, aducând acasă trofeul și două clasări pe podium. Floris Stănculea și Adrian Cătrună au cucerit medaliile de aur, iar Aurelian Surd și Ovidiu Vasian au completat succesul României cu medaliile de bronz.

 Performanța a fost însoțită de aprecierea gazdelor. Erik Zetterström, organizatorul International Padbol Cup Stockholm 2026, a vorbit într-un interviu oferit Federației Române de Padbol despre nivelul jucătorilor români și bucuria de a avea delegația României la competiție.

„Sunt foarte impresionat de cât de bine joacă sportivii români”, a declarat Erik.

Organizatorul a apreciat și experiența României în organizarea competițiilor și dezvoltarea Padbolului, exprimându-și dorința de a vizita țara noastră pentru un schimb de experiență. Dincolo de rezultate, competiția a creat astfel ocazia unor noi colaborări, în care fiecare partener poate contribui și poate învăța.

Campionatul intern și pregătirea susțin performanța

Succesul de la Stockholm aparține sportivilor, dar reflectă și munca antrenorilor, implicarea cluburilor și eforturile Federației Romăne de Padbol pentru pregătirea și dezvoltarea acestora.

Campionatul Național de Padbol are un rol esențial în acest proces. Meciurile disputate constant între cele mai bune perechi din țară cresc nivelul echipelor, le consolidează experiența și le pregătesc pentru provocările internaționale. Stagiile de pregătire completează acest parcurs și contribuie la transformarea progresului individual în performanță de echipă.

Cele două clasări pe podium arată rezultatul unui efort comun și valoarea continuității în pregătire și competiție.

Noi pași în dezvoltarea relațiilor internaționale

Delegația României a fost însoțită de Elisabeta Gherghișan, președintele Federației Române de Padbol, care a fost alături de sportivi și a făcut un nou pas în consolidarea relațiilor internaționale din cadrul acestui sport.

Discuțiile cu organizatorul și cu reprezentanții celorlalte țări au deschis perspective de schimb de experiență și colaborare, cu obiectivul de a crea noi oportunități pentru sportivi și de a susține dezvoltarea Padbolului.

„Ne bucură aprecierea față de sportivii români și față de experiența României în dezvoltarea Padbolului. Dorința lui Erik de a ne vizita pentru un schimb de experiență este o oportunitate de a întări această colaborare. Avem ce împărtăși și avem ce învăța unii de la ceilalți, iar aceste legături pot aduce beneficii sportivilor și acestui sport”, a declarat Elisabeta Gherghișan.

Participarea României la Cupa Internațională de la Stockholm a beneficiat de susținerea Agenției Naționale pentru Sport.

O invitație pentru parteneri și investitori

Rezultatele de la Stockholm transmit un mesaj clar: Padbolul românesc crește și merită susținut.

Trofeul și cele două prezențe pe podium reprezintă și o invitație adresată partenerilor, sponsorilor și investitorilor de a se alătura unui sport în plină dezvoltare. Performanțele internaționale și creșterea nivelului competițiilor interne arată un potențial care poate fi susținut prin extinderea infrastructurii și atragerea de noi practicanți.

Mai multe terenuri de padbol, oportunități pentru juniori și susținerea actualelor și viitoarelor generații de campioni pot duce mai departe ceea ce sportivii români au demonstrat la Stockholm: România are valoare și poate câștiga la cel mai înalt nivel al competiției.

Sursa: presadeazi.ro

Cine deține, de fapt, o firmă? Ce alte companii mai controlează aceiași oameni? A intrat vreodată în insolvență sau are procese pe rol? Până acum, răspunsurile la aceste întrebări presupuneau ore de căutat prin mai multe registre publice care nu comunică între ele.

Platforma harta-firmelor.ro reunește aceste informații într-un singur loc. Datele provin exclusiv din surse publice oficiale, precum Oficiul Național al Registrului Comerțului, ANAF, Sistemul Electronic de Achiziții Publice și Monitorul Oficial, și sunt prezentate sub forma unei hărți de relații între firme, acționari și administratori.

Utilizatorii pot consulta gratuit profilul unei companii: acționariatul, administratorii, istoricul, datele financiare, eventualele insolvențe și litigii, precum și contractele obținute din bani publici. Legăturile indirecte dintre firme devin vizibile dintr-o privire.

Una dintre cele mai apreciate funcții este harta interactivă a firmelor, unde oricine își poate căuta localitatea, orașul sau chiar strada și poate vedea companiile înregistrate acolo. Firmele active, radiate sau aflate în insolvență sunt marcate diferit, iar afișarea poate fi schimbată în funcție de cifra de afaceri, astfel încât se vede imediat unde se concentrează activitatea economică într-un oraș.

Recent, platforma a lansat în versiune beta Analistul, un instrument care răspunde la întrebări formulate în limba română despre firme, persoane și bani publici. Fiecare răspuns vine însoțit de sursele din registrele publice pe care se bazează, astfel încât informația poate fi verificată independent.

Platforma a fost dezvoltată de Radu Ciocan și Alexandru Angelescu, fondatorii SICAP.pro, platformă de analiză a achizițiilor publice. În ultimele săptămâni, harta-firmelor.ro a fost folosită ca sursă în investigații jurnalistice publicate de PRESShub și România Curată, a fost prezentată în Ziarul Financiar, iar pe 1 octombrie fondatorii au fost invitați în emisiunea Oanei Osman de la Prima TV.

„Încrederea în afaceri nu ar trebui să fie un act de credință, ci o decizie informată. Datele despre firme existau de ani de zile, doar că erau împrăștiate în registre care nu vorbesc între ele. Le-am pus la un loc pentru ca un antreprenor mic să aibă aceleași informații ca o corporație cu departament de analiză”, spune Alexandru Angelescu, cofondator al platformei.

Platforma este utilă în primul rând antreprenorilor care își verifică partenerii înainte de a semna un contract. Devine, de asemenea, un instrument de lucru pentru profesioniști: avocați, notari și consultanți care au nevoie rapid de imaginea completă a unei companii, dar și echipe de conformitate, analiză financiară și evaluare a riscului din bănci, firme de asigurări sau companii specializate în verificări KYC. Nu în ultimul rând, este utilă celor care caută un loc de muncă și vor să afle mai multe despre angajator, precum și oricui este curios cum arată mediul de afaceri din propriul oraș.

Consultarea este gratuită. Harta Firmelor lucrează exclusiv cu informații deja publice în registrele oficiale și precizează că, pentru orice decizie, referința rămân registrele de stat.

(Material furnizat și asumat de Alexandru Angelescu, Co-fondator Harta Firmelor)

RePatriot Summit 2026 s-a încheiat duminică, după patru zile între Palatul Cotroceni, Constanța și Dobrogea, cu un mesaj adresat guvernului care va fi învestit: Corabia România are ancora, echipajul și pânzele, are oameni și rezultate, dar are nevoie de guvern stabil. Pentru o Românie mai bună, s-a cerut o colaborare permanentă cu diaspora, nu doar relații de protocol.

Președintele Nicușor Dan a oferit Înaltul Patronaj acestui eveniment și le-a spus românilor din diaspora să testeze România, indiferent dacă aleg să se întoarcă sau să colaboreze de peste hotare. Maia Sandu a transmis un mesaj video, în care a spus că se bazează pe experiența, ideile și investițiile participanților și a subliniat prezența antreprenorilor din Republica Moldova în comunitatea RePatriot.

“Romanian Business Leaders (RBL), organizația din care face parte RePatriot, este non-partizană, iar unul dintre cei trei piloni ai ei este buna guvernare. Iar buna guvernare are nevoie de un Guvern. Românii din diaspora pot contribui la aceasta prin competențele și expertiza lor, nu numai prin capitalul adus. Este momentul ca Guvernul României să fie un interlocutor serios pentru românii extraordinari risipiți în toată lumea,” a declarat Felix Pătrășcanu, Vicepreședinte al RBL, cofondator al companiei FAN Courier.

Înregistrarea evenimentului din prima zi se poate regăsi aici: https://fb.watch/v/6QZmhHzZn/.

Au fost peste 350 de antreprenori și profesioniști români din toată lumea la deschidere,  unde au fost celebrați încă 100 de laureați în Top 100 Români de Pretutindeni și a fost prezentat un program de excelență pentru organizațiile românești. Topul poate fi vazut aici. După Gala Top 100 de la Palatul Cotroceni, participanții au plecat la Constanța pentru 3 zile de lucru pe proiecte necesare pentru o Românie mai bună, în care românii să revină cu drag.

“Ne bucurăm că la finalul Summitului avem această veste minunată, cu desemnarea domnului Luca Niculescu. E timpul ca partidele să voteze un guvern iscusit care să țină direcția Vest și să aducă bunăstare tuturor românilor. O corabie nu devine mai puternică dacă echipajul se preface că nu vede furtuna. Devine mai puternică atunci când își repară pânzele, își întărește cârma și își adună oamenii pe punte. Noi, antreprenorii, ne-am făcut treaba de echipaj. Așteptăm cârma și vom înfrunta orice furtună.” a declarat Marius Bostan, antreprenor și coordonator Repatriot.

România, între cumpărător și producător: la Mamaia, Marea Neagră a fost tratată ca frontieră strategică și ca oportunitate economică

Sesiunea „România în prima linie de apărare a Europei” a pus Marea Neagră în centrul dezbaterii: securitate, energie, infrastructură, comerț, tehnologie și reconstrucția regiunii. Generalul de brigadă (r.) Cătălin Mihalache, fost atașat al apărării la Washington, a întrebat dacă România va rămâne un cumpărător de tehnologie sau va deveni dezvoltator, producător și exportator. Ambasadorul (r.) Adrian Zuckerman, președintele Alianța, a vorbit despre resursele țării și despre contextul geopolitic. Au mai fost invitați avocata Dana Bucin și Bogdan Ochiana, un antreprenor remarcabil care construiește drone.

Încrederea ca infrastructură: protecție, educație financiară și curajul de a construi acasă

Sesiunea, realizată cu Allianz-Țiriac Asigurări, partener strategic al RePatriot, a pornit de la întrebarea cum transformăm siguranța familiei, educația financiară și responsabilitatea față de generațiile următoare într-o cultură a încrederii. Au vorbit Anelis Baciu și Dana Lemnaru (Allianz-Țiriac), Dan Niculae Faranga și Andrei Bogdan; moderator a fost Felix Pătrășcanu.

„Într-o lume în care incertitudinea a devenit noua normalitate, încrederea este una dintre cele mai valoroase resurse. Oamenii nu caută doar oportunități, ci și stabilitate și predictibilitate, iar acesta este rolul asigurărilor: să ofere continuitate și siguranță atunci când viitorul este greu de anticipat. Pentru românii din diaspora, care își împart viața și responsabilitățile între două țări, protecția înseamnă mai mult decât o poliță de asigurare. Înseamnă liniștea că familia, proprietățile și planurile lor din România sunt în siguranță. La Allianz-Țiriac, credem că protecția este condiția care face posibile investițiile, dezvoltarea și implicarea pe termen lung. Pentru că încrederea nu elimină riscul, ci îți dă curajul să construiești, știind că nu îl porți singur”, a declarat Anelis Baciu, Diaspora Project Manager la Allianz-Țiriac Asigurări.

Tinerii să poată pleca fără să se despartă de țară

Sesiunea „Creștem”, cu sprijinul VSFA – Vreau să fiu antreprenor, proiectul RBL pentru liceeni – a pus o întrebare mai precisă decât „cum îi ținem acasă”: cum facem ca un tânăr să poată pleca la studii sau la muncă fără să se rupă de România care se construiește acum. Au vorbit Rareș Dinu, Ana Maria Pricop, Cosmin Sava, Bianca Radu și Bogdan Golumbeanu, moderați de Dragoș Anastasiu.

Concluzia din sală a fost clară. Plecarea e firească. Întoarcerea, sau măcar legătura, se pregătește cât tinerii sunt încă studenți, nu după ce și-au făcut viața în altă parte. VSFA lucrează deja în licee din țară; anunțul important al panelului a fost că, împreună cu RePatriot, merge și spre studenții români din Europa. Nu doar ca să le țină predici despre patrie, ci ca să le deschidă uși: mentori, proiecte, firme, motive concrete să rămână conectați. Mesajul pentru adulții din sală a fost la fel de direct: generația care vine nu așteaptă un discurs doar despre rădăcini. Așteaptă o rețea în care să între cât încă e la început de drum.

Capitalul care se întoarce: RISE și „Diaspora Investește Acasă”, pe masa următorului Guvern

Sesiunea moderată de Lucian Rotar, cu Raluca Epureanu (RISE Hub), Simina Bosseneq (Banca de Investiții și Dezvoltare), Ionuț Țața și Vlad Sarca, a ajuns la o concluzie simplă: în România banii există, lipsesc încrederea și canalele. Românii au zeci de miliarde de euro în bănci, o parte mare în conturi curente; în venture capital s-au investit în 2025 doar câțiva euro pe locuitor, de zeci de ori mai puțin decât în Germania. Etapa de pre seed rămâne sub finanțată, deși în următorii ani intră sute de milioane de euro capital public pentru startupuri și IMM-uri.

Două instrumente au fost puse explicit pe masă. RISE Hub propune o schemă de tip SEIS: investitorul privat poate recupera 50% prin voucher fiscal, nu plătește impozit pe câștig dacă startupul crește, iar la eșec e compensat cu încă până la 30% – cu ținta unei legi în 12 luni. BID pregătește programul „Diaspora Investește Acasă”, cu lansare la începutul lui 2027: 10% aport propriu, credit pentru 90% garantat 80% de BID și grant de până la 60% pentru rambursare, pentru românii care au trăit cel puțin un an în străinătate și construiesc o firmă nouă în țară. Mesajul pentru următorul Guvern e direct: nu e nevoie de încă un discurs despre diaspora investitoare. E nevoie de aceste mecanisme, adoptate și puse în funcțiune.

De la conferință la proiect: ce se întâmplă între Summituri

Sesiunea „Noi facem” a arătat partea pe care o gală nu o poate înlocui: proiectele care rulează tot anul. Au vorbit Emil Munteanu, Felix Pătrășcanu, Ruxandra Epure, Mihai Ungurenuș, Marius Bostan, iar din Republica Moldova Nicu Știrbeț, Corina Digore și Eduard Digore. Zilele Diasporei au adus, în august, zeci de întâlniri în țară. Antreprenorești – Adoptă un sat lucrează cu mentori și comunități locale; la Corbi, Văleni, Scorțeni (Ținutul Stejarilor) și Cobusca se vede același traseu: ani de neîncredere, apoi localnici care preiau proiectul. Văleni a devenit primul sat din Republica Moldova desemnat „Best Tourism Village” de Organizația Mondială a Turismului. Cobusca e primul sat moldovenesc cartografiat integral 3D. SuperTeach a impactat peste 35.000 de profesori. Roboost face din românii din afară ambasadori de turism, pe ideea simplă că dacă fiecare aduce un străin, România câștigă milioane de oaspeți. Din sală a venit și testul comercial. Dana Bucin, consul onorific în Connecticut, a spus pe față: e frumos că știm că există satele și traseele, dar americanului trebuie să-i dai un pachet – ofertă, broșură, telefon, cine îl ia de la aeroport.

Mesajul sesiunii a fost acesta: între Summituri nu se fac doar povești. Se construiesc lucruri.

Înregistrarea discuțiilor publice din 2 octombrie poate fi văzuta aici: https://fb.watch/v/5UYP5sZsD/   

Mai puține discursuri, mai multă acțiune: 8 echipe au demonstrat pe Marea Neagră că pot coopera la proiecte pentru România și în același timp pot ține cursul corect

Sâmbătă, Summitul a ieșit din formatul de conferință. Participanții au plecat spre Limanu, s-au împărțit în echipe și au lucrat pe provocări concrete, au reușit plece pe lac din Limanu, să ajungă în mare, să navigheze în siguranță pe bărci cu pânze și să ancoreze în portul Mangalia, respectând procedurile învățate ad-hoc, împărțind posturile de navigație funcție de abilitățile fiecăruia. „Cele patru zile au fost, până la urmă, prea puține cu atâția oameni faini în jur”, a spus un participant la prima sa ediție.

Un rezumat al lucrărilor din sesiunile publice poate fi văzut aici.

De la Tropaeum Traiani la Dunăre: RePatriot Summit s-a încheiat acolo unde istoria ne-a învățat să dăinuim

Duminică, delegația a părăsit sala de conferințe și a pornit prin Dobrogea: Tropaeum Traiani, la Adamclisi, apoi Peștera Sfântului Andrei, Mănăstirea Dervent și Călărași. La Călărași reprezentanții Repatriot au fost întâmpinați de o delegație de oameni de afaceri și de reprezentanți ai administrației locale, care au făcut o pledoarie pentru investiții în această zonă.

Participanții au descris Summitul drept o comunitate de valori comune și de conversatii sincere: unii au plecat „cu mai multă încredere în ce putem construi împreună pentru România”, alții au spus că cele patru zile au fost „prea puține cu atâția oameni faini în jur”, iar mulți au anunțat că vor transforma discuțiile în proiecte comune.

Răspunsul unui antreprenor din diaspora la invitația Președintelui de a testa România a fost: “Am testat-o patru zile, la Cotroceni, pe țărm și în Dobrogea. Concluzia: merită. Condiția: un partener stabil la guvernare și uși deschise pentru capital, expertiză și tineri.”

Cinci cereri pentru oricine conduce Guvernul

La Summit au rezultat cinci cereri simple și verificabile. Prima este un interlocutor permanent pentru românii de pretutindeni: un punct de contact care ascultă și acționează.  A doua este predictibilitatea: politici publice care nu se schimbă de fiecare dată când se schimbă un ministru, pentru că un investitor poate accepta un risc, dar nu poate planifica în incertitudine. A treia este un loc la masă în strategiile de dezvoltare, începând cu Marea Neagră, unde securitatea, energia, porturile, comerțul și tehnologia se întâlnesc, și continuând cu strategiile locale, pentru că experiența românilor din lume trebuie să conteze de la început, nu doar la final. A patra este un drum pentru capital: stimulente pentru investițiile în startup-uri și în capitalul de risc. Pe masă sunt două instrumente: propunerea RISE Hub, o schemă de tip SEIS, cu ținta unei legi în 12 luni, și programul „Diaspora Investește Acasă” al BID, al cărui debut este anunțat pentru începutul lui 2027. A cincea este mai multă inițiativă privată în planurile economice ale Guvernului, dublată de simplificare, digitalizare și organizații publice mai performante. Romania Performance Excellence Program, la care au intrat deja trei autorități publice, este instrumentul; RePatriot invită mai multe instituții să se înscrie.

Cifrele din spatele mesajului

RePatriot a fost lansat în 2015 de Fundația Romanian Business Leaders și a ajuns la a XI-a ediție a Summitului. În acești ani, comunitatea a adus la aceeași masă antreprenori și profesioniști din țară și din diaspora, a deschis uși pentru investiții și a susținut, prin consiliere și rețea, peste 1.000 de afaceri create sau dezvoltate acasă. Au fost organizate peste 50 de evenimente de conectare cu diaspora, întâlniri, sesiuni de oportunități, Zilele Diasporei și summituri, prin care mii de români au aflat unde pot investi, cu cine pot lucra și cum pot rămâne legați de țară. De la Centenar, Gala Top 100 Români de Pretutindeni a premiat 900 de români din zece domenii. În jurul aceleiași rețele au crescut proiecte cu impact măsurabil: SuperTeach a format peste 35.000 de profesori, VSFA lucrează în licee din toată țara, iar Antreprenorești – Adoptă un sat construiește în comunități din România și din Republica Moldova. Doar în 2026, întâlnirile RePatriot au adunat în jur de 20.000 de participanți care s-au conectat și sunt încurajați să acționeze pentru o Românie mai bună. Mai multe pe repatriot.ro

Summitul de la Cotroceni și Mamaia a venit într-un moment greu: cinci luni fără un guvern cu puteri depline, presiune economică și o regiune în furtună. Mesajul a rămas același. Diaspora e ancora. Țara are nevoie și de cârmă.

Următorul pas: Bruxelles, 10 octombrie 2026

Summitul s-a închis la Mamaia și în Dobrogea. Munca nu. Pe 10 octombrie, la Bruxelles, RePatriot e Partener Strategic la primul TEDx organizat integral în limba română în diaspora – TEDx Parc du Cinquantenaire, cu peste 700 de români așteptați din toată Europa.

După ziua de idei, RePatriot închide programul cu Action Session: „România, acum. Noi ce facem?” – 90 de minute de dialog direct, moderat de Marius Bostan, cu Dorin Fleșeriu, Liviu Șotre, Diana Gini, Lucian Rotar, Ruxandra Crăciun, Doru Curoșu, Alexandru Iordache și Andrei Bogdan. Nu e încă o conferință. E întrebarea pe care am luat-o de la Cotroceni și de pe țărm și o ducem în mijlocul comunității din Europa.

Detalii pe: repatriot.ro/peste-700-de-romani-o-intrebare-pentru-toti/.

Despre Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 650 de membri ai comunității RBL din București și cele 9 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

Contact presă: Andra Maxim, 0726 550 801 · office@repatriot.ro · +40 21 794 14 98