Cultură
Eveniment istoric: Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea a primit un pian de concert nou din partea Primăriei Municipiului!
Miercuri 10 mai a.c., în jurul orei 14, trecătorii aflați pe Calea lui Traian din municipiul Râmnicu Vâlcea, pietoni și automobiliști au fost martorii unui “spectacol” inedit. Circulația a fost restricționată pe sensul de mers spre Zona Nord, banda întâi de circulație fiind ocupată de o automacara cu brat lung telescopic cu care se manevra cu mare grijă, spre înălțime, un obiect voluminos ambalat și protejat. A fost dirijat millimetric spre o fereastră de la ultimul etaj al salii de concerte a filarmonicii, și preluat cu grijă în interior, unde, cu delicatețe i s-au desfăcut ambalajul și protecțiile.
A ieșit la iveală o bijuterie: cel mai mare pian de concert marca Petrof Mistral, din cea mai nouă generație de piane performante realizate manual.
Este darul Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea pentru melomanii vâlceni, care au așteptat câteva zeci de ani un astfel de instrument muzical cu rezonanță aparte, atât de binemeritat de o instituție prestigioasă, Filarmonica “Ion Dumitrescu”. Până acum, spre deosebie de alte filarmonici care dispun de mai multe piane de concert, la Râmnicu Vâlcea concertele erau susținute pe un pian de salon, cu coada scurtă, mai potrivit pentru recitaluri.
In cursul acestui an câteva filarmonici din țară, dintre cele care aveau nevoie stringentă de o astfel de investiție, au fost înzestrate cu noi piane de concert necesare desfășurării manifestărilor artistice specifice.
Este de la sine înțeles că un instrument muzical valoros va atrage la Râmnicu Vâlcea pianiști și dirijori prestigioși, în măsură să împlinească dorința de frumos a iubitorilor muzicii culte și nu numai, dar și să confere o atmosferă de înaltă tinută spirituală vieții culturale a municipiului Râmnicu Vâlcea și județului.
Spre informare succintă, colectivul Filarmonicii “Ion Dumitrescu” este tot mai prezent în viața muzicală a țării. Recent în cele doua zile de Paște televiziunea națională TVR 1 a prezentat în reluare un concert de două ore al filarmonicii vâlcene la Sala Palatului din București. Corul “Euphonia” este invitat frecvent la Filarmonica din Sibiu, Formația de Jazz “New Fill Jazz Band” va participa la Ploiești la Festivalul de Jazz, iar orchestra a fost deja invitată peste hotare.
Am amintit acestea pentru a sublinia, odata în plus că marele pian de concert “Petrof Mistral” este o investiție necesară, primită cu mare bucurie la Râmnicu Vâlcea, de muzicieniii filarmonicii și de melmani, cu un cuvânt de prețuire pentru receptivitatea de care a dat dovadă Primarul Mircia Gutău față de această solicitare de care beneficiază în domeniul cultural întreaga comunitate locală.
Inaugurarea marelui pian de concert “Petrof Mistral” a avut loc într-un cadru festiv, în prezența Primarului Mircia Gutău, luni 15 mai 2023, ora 19,00 cu prilejul Galei celei de-a 43-a ediții a Festivalului național “Tinere Talente®”. Printr-o fericită coincidență, solist a fost vâlceanul Sabin Bănescu care a intepretat concertul în sol major de Maurice Ravel, în acompaniamentul orchestrei filarmonicii sub bagheta maestrului Daniel Manasi.
Festivalul Tinere Talente® , probabil cel mai longeviv festival de muzică cultă pentru tineri, se desfășoară de 43 de ani la Râmnicu Vâlcea și reunește pe scena sălii filarmonicii (care de peste 10 ani a preluat organizarea festivalului) un număr impresionant de tineri talentați din România și chiar de peste hotare, care se prezintă în fața publicului cu repertorii din cele mai variate, intepretate la diverse instrumente. Anul acesta noutatea festivalului prezidat de dr. Ilinca Dumitrescu, pianistă concertistă, muzicolog a constat în invitarea pe scena filarmonicii și a unor formații camerale, care au impresionat atât de mult publicul încât directorul artistic al festivalului Petruț Constantinescu (managerul Filarmonicii ”Ion Dumitrescu”) a propus pentru pima data ca 2 dintre distincțiile festivalului să fie înmânate celor 2 formații de muzică de cameră.
De semenea, pentru încurajarea tinerilor, organizatorii au crescut numărul disticțiilor, care anual sunt oferite pe scena festivalului prin bunăvoința unor inimoși parteneri ai filarmonicii. Astfel, cea mai emblematică instituție de cultură a municipiului dar și a județului Vâlcea – Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, se remarcă din nou prin promovarea și încurajarea tinerilor dar se și bucură de susținerea autorităților locale, care, progresiv, se alătură pariului cu actul cultural de calitate, contribuind la misiunea educațională – patrimonială și civilizatoare a instituției muzicale vâlcene.
C.VIDOR
Cultură
Cum a influențat Bizanțul cultura românească de-a lungul timpului
Bizanțul a influențat cultura românească în primul rând prin Biserica Ortodoxă: de la limba liturgică și arta religioasă până la modul de organizare a curților domnești. Nu a fost o influență directă, ci una păstrată și transformată în timp. Pe CronicaPlus găsești mai multe explicații istorice, iar aici urmărim principalele urme.
Credința și limba bisericii
Creștinismul răsăritean a modelat viața spirituală a românilor secole la rând. Slujba, calendarul sărbătorilor și multe obiceiuri legate de nașteri, nunți sau înmormântări poartă amprenta tradiției răsăritene. Timp îndelungat, limba slavonă a fost folosită în biserică și în cancelaria domnească, ceea ce arată cât de profund s-a întrepătruns moștenirea bizantină cu cea slavă.
Arta: icoană, frescă, arhitectură
Cea mai vizibilă urmă se găsește în artă. Icoanele, picturile murale din biserici și mănăstiri și felul în care sunt organizate imaginile în interior continuă o tradiție bizantină. Chiar și atunci când artiștii locali au adăugat elemente proprii, modelul a rămas recognoscibil.
- pictura de icoane și programul iconografic al bisericilor;
- planul bisericilor, cu pronaos, naos și altar;
- broderiile și obiectele de cult din mănăstiri;
- manuscrisele ornamentate și cărțile religioase.
Nu trebuie să te gândești la această influență ca la o copie fidelă. Fiecare regiune și fiecare epocă a adăugat soluții proprii, iar rezultatul a fost o artă și o cultură cu trăsături locale foarte clare, în dialog cu lumea răsăriteană.
Legea, puterea și ceremonialul
Domnii din Țările Române s-au raportat la modelul imperial bizantin atunci când au vrut să arate legitimitate. Ceremonialul de curte, titlurile și ideea unei puteri legate de binecuvântarea Bisericii au rădăcini în acest model. Și în drept, textele canonice și colecțiile de legi bizantine au circulat în traduceri și au slujit drept reper pentru judecători.
Bizanț după Bizanț
După căderea Constantinopolului, tradiția nu a dispărut. Istoricul Nicolae Iorga a folosit formula „Bizanț după Bizanț” pentru a arăta că modelul a continuat în curțile și mănăstirile din spațiul românesc, în artă, în învățătură și în felul de a guverna. Domnitori, boieri și cărturari au păstrat și au adaptat moștenirea.
Pe CronicaPlus, istoria este explicată pe înțeles, iar un subiect ca acesta se citește mai bine alături de contextul vremii.
Ce rămâne din această moștenire
În epoca modernă, moștenirea bizantină a fost redescoperită și reinterpretată de istorici, artiști și arhitecți. Dacă te interesează cum s-a schimbat percepția asupra trecutului în această perioadă, citește și materialul despre epoca modernă. Vei observa cum vechile modele au fost uneori păstrate, alteori înlocuite de influențe occidentale.
Cum recunoști influența în viața de azi
Poți vedea urme bizantine fără să cauți mult: într-o mănăstire pe care o vizitezi, într-o icoană din casa bunicilor, în cuvinte și în sărbători. Merită să privești aceste lucruri cu atenție, pentru că povestea lor spune de unde vin multe obiceiuri considerate firești. Nu confunda însă influența cu identitatea: cultura românească a preluat, a ales și a creat în același timp.
Recomandarea practică: vizitează o biserică sau o mănăstire veche, observă planul și pictura, apoi caută explicații în surse istorice serioase. Pentru a continua lectura și a pune lucrurile în ordine cronologică, revino la CronicaPlus.
Cultură
Festivalul „Autentic Românesc” – o nouă filă în istoria folclorului românesc. 30 de tineri artiști au dat glas unei noi generații, la Cluj-Napoca
Pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, s-a scris o nouă filă importantă în povestea folclorului românesc. Prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” a reunit tineri interpreți din toate colțurile țării, într-un eveniment dedicat talentului, autenticității și continuității valorilor culturale românești.
Festivalul „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Din cei 117 tineri înscriși în etapa de preselecție, 30 de finaliști au fost selectați pentru a evolua pe scena festivalului, în cele două categorii de vârstă: 12–16 ani și 16–30 de ani.
Fiecare concurent a adus în fața publicului o parte din identitatea culturală a locului din care provine, prin interpretarea unor cântece reprezentative pentru zona sa etnofolclorică.
Dincolo de caracterul competițional, festivalul a reprezentat o întâlnire între generații, între tradiție și viitor, între artiști consacrați și tineri care își construiesc propriul drum în muzica populară românească.
Lavinia Goste: „Adevărata valoare a unui artist se regăsește și în ceea ce lasă în urma sa pentru generațiile viitoare”
Pentru Lavinia Goste, această primă ediție a reprezentat împlinirea unei misiuni artistice și culturale construite în timp, din dorința de a oferi tinerilor interpreți oportunități reale de afirmare.
„Am privit spre acești tineri și am văzut nu doar talent, ci și curaj, muncă, respect pentru tradiție și o dragoste sinceră pentru cântecul popular românesc. Pentru mine, acest festival are o semnificație profundă. Cred că adevărata valoare a unui artist nu stă doar în ceea ce realizează pentru sine, ci și în ceea ce reușește să construiască pentru cei care vin după el. Îmi doresc ca fiecare tânăr care a urcat pe scena noastră să plece cu mai multă încredere în propriul talent și cu dorința de a merge mai departe. «Autentic Românesc» este o promisiune pe care o facem viitorului cântecului popular românesc”, a declarat Lavinia Goste.
Marius Zorilă: „Folclorul românesc nu are nevoie să fie reinventat. Are nevoie să fie respectat și transmis mai departe în forma sa autentică”
Unul dintre elementele definitorii ale festivalului a fost acompaniamentul orchestral live, asigurat de Orchestra Națională Valahia, sub bagheta dirijorului Marius Zorilă.
Fiecare moment artistic a fost pregătit cu atenție și responsabilitate, urmărindu-se respectarea particularităților stilistice și a identității muzicale specifice fiecărei zone etnofolclorice.
Marius Zorilă a fost prezent pe scenă alături de fiecare concurent, oferindu-i susținerea artistică și încrederea necesare pentru a-și valorifica potențialul interpretativ.
„Știu cât de mult contează pentru un tânăr artist să simtă că are în spatele său oameni care îl ascultă, îl înțeleg și îl susțin. Am fost alături de fiecare concurent, de la prima până la ultima notă, cu dorința de a-i oferi siguranța necesară pentru a-și prezenta cântecul în cele mai bune condiții. Împreună cu Orchestra Națională Valahia, am tratat fiecare acompaniament cu maximă dăruire și profesionalism, respectând particularitățile stilistice ale repertoriului. Ne-am dorit ca fiecare tânăr să aducă pe scenă cântecul de acasă exact așa cum l-a moștenit, fără alterarea identității sale muzicale. Cred cu tărie că rolul unei orchestre este să pună în valoare artistul și autenticitatea cântecului său”, a declarat Marius Zorilă.
Laureații primei ediții a Festivalului „Autentic Românesc”
În urma evoluțiilor artistice, juriul festivalului a desemnat câștigătorii celor două categorii de vârstă, precum și laureatul Trofeului Festivalului.
TROFEUL FESTIVALULUI „AUTENTIC ROMÂNESC” – 10.000 lei
Vele Violeta Diana – Vălenii Lăpușului, județul Maramureș

PREMIUL DE POPULARITATE
Maya Opranescu – Poiana Sibiului, județul Sibiu
CATEGORIA 12–16 ANI
- Premiul I – 2.500 lei: Stanciu Riccardo Nicolas – Valea Bujorului, județul Giurgiu
- Premiul II – 1.500 lei: Bălănean Irina Maria – Hereclean, județul Sălaj
- Premiul III – 1.000 lei: Feurdean Daria – Nazna, județul Mureș
CATEGORIA 16–30 ANI
- Premiul I – 8.000 lei: Dragoș Crăciunescu – Hașdău, comuna Toplița, județul Hunedoara
- Premiul II – 5.000 lei: Ciupe Lorena Georgiana – Zalău, județul Sălaj
- Premiul III – 2.000 lei: Bocra Alexia – Cluj-Napoca, județul Cluj, și Mintosu Robert Cristian – Ulmeni, județul Teleorman
Premiile acordate au reprezentat o recunoaștere a valorii artistice, a pregătirii și a respectului pentru autenticitatea repertoriului tradițional.
Dincolo de clasamente, fiecare dintre cei 30 de finaliști a contribuit la succesul acestei prime ediții, demonstrând că România are o generație de tineri interpreți capabili să ducă mai departe, cu demnitate, moștenirea cântecului popular.
O întâlnire între generații, sub semnul autenticității
Festivalul a culminat cu Gala Laureaților, un moment dedicat recunoașterii performanțelor artistice ale concurenților, dar și celebrării valorilor autentice ale folclorului românesc.

Evenimentul a fost completat de recitalurile susținute de Veta Biriș, Grigore Leșe, Lavinia Goste și Marius Zorilă, artiști care au adus pe aceeași scenă experiența, tradiția și emoția cântecului popular românesc.
Această întâlnire între generații a subliniat unul dintre principiile fundamentale ale festivalului: continuitatea folclorului românesc se construiește prin respect față de cei care au păstrat tradiția și prin susținerea celor care își asumă responsabilitatea de a o transmite mai departe.
Un proiect cultural dedicat viitorului folclorului românesc
Prin organizarea acestei prime ediții, Lavinia Goste și Marius Zorilă și-au propus să creeze un cadru artistic de referință pentru tinerii interpreți de muzică populară, în care talentul să fie susținut de profesionalism, educație muzicală și respect pentru identitatea culturală.
Proiectul reflectă valorile promovate de cei doi artiști și prin activitatea Școlii Zorilă, instituție dedicată educației muzicale și transmiterii tradițiilor românești către noile generații.
Sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca a contribuit la realizarea unui eveniment cultural de anvergură națională, care a adus în centrul atenției tinerele talente și importanța conservării patrimoniului muzical tradițional.
Organizatorii își exprimă aprecierea față de instituțiile partenere, membrii juriului, artiștii invitați, concurenți, profesori, părinți și toți cei care au contribuit la desfășurarea acestei prime ediții.
Festivalul „Autentic Românesc” nu își propune doar să descopere voci valoroase, ci să contribuie la formarea unei generații de artiști care să înțeleagă, să respecte și să reprezinte cu demnitate identitatea folclorului românesc.
Prima ediție marchează începutul unui demers cultural prin care inițiatorii își doresc să construiască, de la an la an, o platformă de afirmare pentru tinerii interpreți și un reper de autenticitate în peisajul festivalurilor de folclor din România.
Pe 29 octombrie, la Cluj-Napoca, nu s-a încheiat doar un concurs. S-a deschis un nou capitol pentru viitorul cântecului popular românesc.
Despre Festivalul „Autentic Românesc”
Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Prima ediție s-a desfășurat pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, reunind 30 de finaliști din întreaga țară, acompaniați live de Orchestra Națională Valahia.
Informații suplimentare:
Cultură
Cum îți construiești un stil fotografic propriu, simplu
Un stil fotografic propriu înseamnă un set de alegeri repetate: subiecte, lumină, culori și cadre care fac imaginile tale recognoscibile. Nu apare dintr-un preset, ci din observare și răbdare. Pe thephotographer.ro poți găsi un loc de inspirație pentru fotografii, iar mai jos ai pașii, fără termeni complicați.
Ce este, de fapt, un stil
Stilul nu înseamnă să faci mereu același lucru, ci să ai o privire coerentă. Dacă un prieten îți vede zece fotografii și spune „asta e a ta”, ai deja un stil în formare. De regulă, el se vede în trei lucruri: ce alegi să fotografiezi, cum încadrezi și cum tratezi culoarea.
Pasul 1: strânge ce îți place
Uită-te și la propriile arhive. Imaginile la care revii cu plăcere după luni întregi arată adesea ce contează cu adevărat pentru tine.
Creează un dosar cu imagini care te atrag, ale altora sau ale tale, apoi caută ce au în comun. Poate le leagă lumina difuză, poate simplitatea cadrului sau prezența oamenilor în mișcare. Nu copia, ci identifică tiparele. Acestea îți arată direcția spre care te îndrepți instinctiv.
Pasul 2: limitează-te
Un stil se formează mai repede cu restricții. Fotografiază o lună doar cu un singur obiectiv, în alb-negru sau la aceeași oră a zilei. Limitările te obligă să cauți idei, nu soluții de-a gata, iar rezultatele devin mai uniforme.
- Un obiectiv, o lună.
- Un subiect repetat din unghiuri diferite.
- O singură oră a zilei, de exemplu lumina de dimineață.
- O paletă de culori redusă.
Pasul 3: fotografiază constant
Stilul se rafinează prin cantitate. Nu aștepta momente speciale; fotografiază zilnic, chiar și lucruri banale. La finalul săptămânii, alege trei imagini și întreabă-te de ce le-ai ales. Răspunsurile tale sunt materia primă a stilului. Un jurnal foto, cu o fotografie pe zi, ajută și la observarea progresului în timp.
Greșeli de evitat
Prima este imitarea mecanică a unui fotograf admirat; vei obține copii palide. A doua este schimbarea permanentă a direcției din dorința de a urma tendințele. A treia este graba de a-ți numi stilul: lasă timpul să-l arate. Echipamentul nu face stilul în locul tău, iar un aparat simplu, folosit cu intenție, bate adesea unul scump, folosit la întâmplare.
Pasul 4: editează cu măsură
Editarea trebuie să fie coerentă, nu spectaculoasă. Alege un mod de prelucrare simplu: contrast, luminozitate și culoare, aplicat la fel pe toată seria. Dacă te pierzi între prea multe filtre, imaginile ajung să arate diferit una de alta. Salvează setările preferate și folosește-le cu discernământ.
Pasul 5: cere păreri și revizuiește
Arată o selecție de zece imagini unor oameni de încredere și întreabă ce observă comun. Uneori privirea din afară vede ce tu nu poți. Revizuiește portofoliul o dată pe lună: păstrează ce reflectă direcția și renunță la restul, chiar dacă unele cadre îți sunt dragi.
Recomandare finală
Dacă ai ajuns pe thephotographer.ro ca să-ți clarifici direcția, alege un tipar pe care vrei să-l explorezi trei luni și respectă-l consecvent. Stilul nu se forțează, ci se descoperă. Pentru alte repere și exemple, poți reveni la thephotographer.ro și le poți compara cu propriile fotografii, ca să vezi cât te-ai apropiat de o privire personală.
-
Afaceriacum 9 ani(P) Pinocchio și Veverița Zuby la Shopping City Râmnicu Vâlcea
-
Știri din județacum 9 aniGarniturile moto: componente esentiale pentru functionarea motorului unei motociclete
-
Socialacum 4 ani3 soluții pentru a scăpa de ROBOR
-
Exclusivacum 3 aniFostul șef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE (si fost sef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova) s-a pensionat și duce viață de „boier”/Efectul de domino sau o reacție în lanț – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Afaceriacum 9 aniUn NOU magazin Annabella pe strada Maior V. Popescu din Ramnicu Valcea
-
Știri din județacum 6 ani
#Reset Plastic!
-
Exclusivacum 8 aniSOLICITĂM PUBLIC DR. KISS CSABA SĂ NU SE ASCUNDĂ ȘI SĂ RĂSPUNDĂ PERTINENT CERERII ADRESATE DE ZIARUL INCISIV DE PRAHOVA!
-
Exclusivacum 8 aniOPINIE/SRI, MJ, CSM, IJ si ICCJ – grup infracțional organizat

