Cine este Alexandru Ferariu, omul de afaceri român din umbră?

Peisajul economic românesc este adesea dominat de figuri sonore, antreprenori care preferă să-și promoveze imaginea prin interviuri, conferințe sau campanii de PR. Însă există și o altă categorie, mai puțin vizibilă: oamenii de afaceri care construiesc în liniște, departe de camerele de filmat. În această zonă discretă se află Alexandru Ferariu, antreprenor român a cărui influență a crescut constant în ultimii ani.

Jurist de meserie și fiul lui Mihai Ferariu, consulul onorific al Regatului Luxemburg la București, Alexandru nu are prezență constantă în presă și evită cu grijă expunerea publică. Alegerea lui pare atipică într-o epocă în care succesul se măsoară în apariții mediatice, dar rezultatele sale arată că discreția poate fi o strategie de business la fel de puternică precum notorietatea.

Investigația de față a pornit de la informațiile publicate de evz.ro, unde numele lui Alexandru Ferariu a apărut în legătură cu posibile conexiuni din Republica Moldova. Verificările ulterioare conturează portretul unui om de afaceri discret, dar implicat în tranzacții importante.

Ce rol a avut Alexandru Ferariu în tranzacțiile cu credite neperformante?

După criza financiară, multe bănci din România au început să vândă portofolii masive de credite neperformante, evaluate la miliarde de euro. O parte din aceste pachete au fost cumpărate de companii din Luxemburg și Olanda. Surse din piață indică faptul că în spatele unor astfel de structuri internaţionale se află şi Alexandru Ferariu, om de afaceri român, aproape complet necunoscut publicului larg. Creditele erau preluate cu reduceri de până la 70-80%, iar ulterior, prin restructurare sau executare, generau profituri semnificative. Dimensiunea tranzacțiilor era atât de mare încât inclusiv clienți fără restanțe au descoperit că împrumuturile lor fuseseră cesionate.

Aceasta a fost, potrivit mai multor specialiști, intrarea lui Ferariu în marile jocuri financiare – un pas calculat, dar nu lipsit de controverse, care i-a consolidat poziția în piața bancară și investițională.

Cum a ajuns Alexandru Ferariu să fie implicat în achiziţia unei clădiri importante din Piața Universității?

Un alt episod important din traseul său de afaceri a fost reprezentat de tranzacţia unei clădiri impunătoare din Bucureşti care se ridică la o valoare de peste 30 de milioane de euro. Anumite surse susţin că este vorba despre clădirea BCR din Piața Universității, cunoscută drept Palatul Oscar Maugsch. Oficial, imobilul a fost cumpărat de un fond de investiții, însă neoficial, mai multe surse susțin că adevăratul arhitect al tranzacției a fost acelaşi Alexandru Ferariu.

Pentru antreprenorul român Alexandru Ferariu, această mutare a însemnat mai mult decât o investiție profitabilă ci şi o confirmare a conexiunilor sale în mediul de afaceri internaţional. Chiar dacă nimeni nu recunoaște deschis rolul său, aceste informații întăresc imaginea unui antreprenor capabil să opereze nu doar la nivel local, ci și în rețele financiare globale.

Ce legătură are Alexandru Ferariu cu Amundi, cel mai mare administrator de fonduri din Europa?

Intrarea în România a gigantului Amundi, care administrează peste 2.000 de miliarde de euro la nivel global, a părut inițial un proces natural de expansiune al grupului francez. Însă, potrivit unor surse din piață, Alexandru Ferariu, un om de afaceri român cu conexiuni puternice în Luxemburg, ar fi jucat un rol major în facilitarea accesului Amundi pe piața locală.

Astăzi, Amundi România gestionează zeci de fonduri, conectând capitalul românesc la marile fluxuri financiare internaționale. Dacă aceste informații sunt confirmate, ele arată dimensiunea rețelei pe care Ferariu o construiește, trecând dincolo de granițele țării și conectând România la piețe financiare globale.

Ce afaceri are Alexandru Ferariu în Republica Moldova?

Dacă în România Alexandru Ferariu a mizat pe credite și imobiliare, în Republica Moldova și-a îndreptat atenția către agricultură, un domeniu strategic și sensibil. Estimările din piață vorbesc despre investiții de peste 100 de milioane de euro, direcționate în special către activele companiei Caravita, controlată anterior de fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat.

Caravita deținea mii de hectare de terenuri, livezi și podgorii. După prăbușirea afacerii și problemele judiciare ale lui Filat, Ferariu a cumpărat creanțele și, prin transformarea datoriilor în control direct, a reușit să integreze activele agricole în rețeaua sa.

Această mutare a demonstrat două calități definitorii: capacitatea de a profita de oportunități într-un mediu volatil și curajul de a investi într-o zonă unde alți antreprenori ezită.

De ce rămâne Alexandru Ferariu un antreprenor invizibil?

Privind în ansamblu, se conturează portretul unui antreprenor român atipic. Ferariu preferă să opereze prin structuri offshore, vehicule luxemburgheze sau fundații olandeze, evitând expunerea directă. Țintește active strategice – credite bancare, clădiri istorice, terenuri agricole – și construiește pe termen lung, mizând pe valoare reală și pe stabilitate.

Departe de interviuri și campanii de imagine, el pare să urmeze principiul „tace și face”. În cercurile de business este văzut ca un „constructor” mai degrabă decât un speculator, un om de afaceri care preferă să lase rezultatele să vorbească.

Însă tocmai această discreție ridică și semne de întrebare. Care este dimensiunea reală a imperiului său? Câte companii și câte active sunt implicate în structurile financiare pe care le controlează? Și cât timp va reuși să rămână invizibil, acum că numele său apare tot mai des în marile tranzacții din România și Republica Moldova?

Cert este că Alexandru Ferariu este un antreprenor român discret, dar influent, care a reușit să-și construiască o rețea de afaceri ce nu mai poate fi ignorată. Într-o lume unde imaginea pare să cântărească mai mult decât substanța, el demonstrează că succesul poate fi construit și în tăcere.

Am încercat să îl contactăm pe Alexandru Ferariu pentru a ne oferi un punct de vedere oficial şi a răspunde unor întrebări, dar nu am reuşit să luăm legătura cu el în mod direct. Ni s-a transmis ulterior că ne va oferi un interviu pentru a clarifica toate aceste detalii când îi va permite timpul.

Sursa foto: x.com

Sălile pentru evenimente (nunți, botezuri, etc) s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, multe din ele fiind, însă, ”otrăvitoare”, atît perntru bugetul statului cât și pentru clienți. Le găsim atât în comune, cât și în marile orașe, fiind afaceri bănoase, dat fiind că majoritatea bat palma cu clienții ”la mica înțelegere”.

Evaziunea, de ordinul zecilor de milioane de euro

Raportându-ne doar la nunți, fără botezuri sau alte evenimente, cum ar fi cele corporate, piața din România a ajuns la 150.000 de astfel de evenimente organizate în locații dedicate, față de 120.000 în 2022.

Specialiștii din branșă spun că ”locația” este cea mai costisitoare pentru clienți, pentru că de obicei ”contractul” include meniul și Tortul & Candy Bar, prețurile oscilând între 15.000 și 20.000 de euro pentru o nuntă cu 200 de participanți.

Or, dacă ne raportăm la facturile emise doar pentru maxim 5.000 de euro, realizăm că la fiecare eveniment statul pierde impozit pe un profit real calculat de 6.000 de euro / eveniment, dacă organizatorul obține un profit de cel puțin 30% din contractul încheiat la mica înțelegere.

Evident, calculul este unul grosso modo, fără a lua în calcul zecile de mii de botezuri, baluri ale bobocilor și alte evenimente.

ANAF intră pe fir

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) înaintează operatorilor de locații solicitarea de a furniza informații detaliate cu privire la evenimentele care se organizează în spațiile pe care le gestionează.

Potrivit economedia.ro, mai multe societăți care se ocupă cu organizarea de evenimente sociale și corporate au obligativitatea ca, în termen de cinci zile de la aprimirea documentului ANAF oficial, să trimită informațiile la adresa furnizată în document: antifrauda.sv@anaf.ro, de preferință, în format .xls.

ANAF informează că, în cazul în care acestea nu trimit informațiile solicitate în timpul precizat, vor fi sancționate cu o amendă contravențională.

ANAF cere operatorilor de locații orice fel de informații cu privire la evenimentele sociale și corporate, desfășurate în perioada august – noiembrie/decembrie 2025.

Datele cerute de ANAF:

• Datele de identificare ale beneficiarului rezervării (nume / prenume / denumirea persoanei juridice, număr de telefon, contact)
• Natura evenimentului (nuntă, botez, aniversare, majorat, banchet, simpozion, evenimente corporate, etc…), data evenimentului și ora începerii
• Numărul estimat de meniuri / participanți (numărul minim declarant / acceptat, după caz)
• Prețul meniului / meniurilor – dacă au fost mai multe, se va specifica valoarea fiecăruia
• Avansul încasat
• Modalitatea de încasare a avansului (chitanță, ordin de plată, etc..)
• Alte servicii oferite d eorganizator contra cost, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarul (închiriere spațiu, servire alte meniuri comandate, amenajare spațiu eveniment, servicii artistice / muzicale, filmare și/sau fotografiere)
• Ce alte servicii oferă organizatorul și valoarea lor

Republica Moldova traversează un moment de cotitură istorică. Într-un context geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina la graniță și cu un război informațional care se poartă zilnic în spațiul public, miza alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 depășește granițele țării. Dincolo de simpla schimbare sau confirmare a unei guvernări, rezultatul va transmite un mesaj întregii regiuni: poate o societate mică, vulnerabilă și supusă unor presiuni externe uriașe să reziste și să își continue parcursul european, democratic?

Alegeri cu miză mai mare decât politica internă

Conferința „Alături de Republica Moldova: Alianța pentru Adevăr și Libertate”, organizată recent la București de Alianța cu sprijinul RePatriot, a pus pe masă această întrebare. Lideri politici, diplomați și analiști americani și europeni au subliniat că alegerile nu sunt doar o chestiune de rutină electorală, ci un veritabil test de reziliență în fața unui val de manipulare orchestrată din exterior.

Republica Moldova se află în prima linie a unui război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva democrației. Instrumentele acestui război nu sunt tancurile, ci propaganda, partidele-fantomă, corupția și manipularea religiei. Obiectivul? Crearea de confuzie, demobilizarea electoratului, scăderea participării la vot și menținerea unei zone gri, în care Moldova să rămână captivă influenței rusești.

Aceasta este miza reală a lunii septembrie: nu doar cine câștigă alegerile, ci dacă Republica Moldova alege să își întărească democrația și să se ancoreze definitiv în lumea liberă.

În deschiderea Conferinței Internaționale fostul ambasador american Adrian Zuckerman, președintele Alianței a reafirmat sprijinul SUA și al lumii libere pentru cetățenii Republicii Moldova: „Poporul American, România, prin Alianța și RePatriot stau alături de cetățenii Republicii Moldova. Noi suntem pentru libertate, democrație, prosperitate și demnitate personală.”

Marius Bostan lider al Repatriot a punctat încă din deschidere una dintre metodele „neortodoxe” de manipulare:„Folosirea religiei în scop politic a provocat de-a lungul istoriei conflicte dureroase și diviziuni în societate. Gnozele, filetismul, nostaligia după comunism și perioada sovietică sunt amestecate într-un adevărat cocktail molotov ideologic care sucește mințile slabe.   În Republica Moldova vedem, din păcate, implicarea deschisă a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove în susținerea agendei Kremlinului, prin mesaje care influențează direct electoratul. Facem apel la cler să respecte misiunea autentică a Bisericii – propovăduirea Evangheliei lui Hristos – și să urmeze exemplul Domnului, care a spus: «Împărăția Mea nu este din lumea aceasta». Biserica trebuie să fie un izvor de unitate și speranță, nu un instrument de propagandă politică.”

Bătălia pentru mintea și sufletul cetățenilor

Un punct central al dezbaterilor a fost lupta pentru spațiul informațional. Dacă în trecut propaganda era difuzată prin televiziuni controlate politic, astăzi terenul de luptă s-a mutat pe rețelele sociale. Facebook, YouTube, TikTok sau Telegram sunt platformele prin care narațiuni false, conspirații și mesaje menite să inducă frică ori apatie se propagă cu o viteză greu de controlat.

Experți precum Georgette Mosbacher și Mark Gitenstein au subliniat că Europa dispune de instrumente legale precum Digital Services Act (DSA), care pot obliga platformele să identifice și să facă publice operațiunile de manipulare străină. Însă timpul presează: dacă aceste mecanisme nu sunt activate acum, efectele vor fi vizibile exact în perioada electorală.

În același timp, mai multe voci au avertizat asupra nevoii de a trece de la defensivă la ofensivă. Simplul fact-checking nu este suficient; propaganda trebuie anticipată și contracarată printr-o comunicare coerentă, bazată pe adevăr și pe valori democratice. „Democrația nu este pierdută”, spunea Georgette Mosbacher. „Avem un avantaj imens: adevărul este de partea noastră. Rușii mint, iar minciuna este o armă care se autodistruge.”

Presa independentă și societatea civilă – primele ținte ale propagandei

În această ecuație, presa independentă și organizațiile civice au un rol esenţial. Tocmai pentru că sunt credibile și apropiate de cetățean, ele au devenit ținte predilecte ale dezinformării. Angela Grămadă, expertă în relații internaționale, a subliniat că atacurile asupra jurnaliștilor independenți sunt mai dure chiar decât cele la adresa guvernării pro-europene.

Sprijinirea acestor instituții nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiție directă în reziliența democratică a Republicii Moldova. Acolo unde televiziunile tradiționale sunt vulnerabile la influențe externe, presa online, platformele video scurte și jurnalismul de investigație devin „războinicii adevărului”.

Diaspora – ambasadorii adevărului și libertății

Un mesaj repetat constant la București a vizat diaspora moldovenească. Cu sute de mii de cetățeni activi în Europa și peste ocean, diaspora nu este doar un bazin electoral, ci un factor de stabilitate, o ancoră occidentală și un vector de influență democratică.

Moldovenii din străinătate au demonstrat în trecut că pot înclina balanța electorală. Dar rolul lor nu se rezumă la ziua votului. Ei sunt, în comunitățile unde trăiesc, ambasadori ai Moldovei europene. Prin implicare civică, prin combaterea propagandei și prin transmiterea unei imagini pozitive despre țara lor, diaspora contribuie la consolidarea parcursului european.

Sprijin internațional: SUA, România, NATO

Un alt aspect reliefat în cadrul conferinței a fost sprijinul consistent de care Republica Moldova beneficiază din partea partenerilor săi occidentali. Statele Unite, România și NATO sunt actori esențiali în garantarea securității flancului estic.

„Nu ne permitem luxul neutralității”, a declarat James Gilmore, fost ambasador al SUA la OSCE. „Acum este momentul să mobilizăm toate instrumentele – sociale, tehnologice și politice – pentru a bloca manipularea rusă.”

La rândul său, Alina Polyakova, președinta CEPA, a subliniat că atacul nu este doar asupra Moldovei, ci asupra conceptului de democrație în sine. Dacă Moldova rezistă și continuă drumul spre Europa, acest lucru devine un mesaj devastator pentru Kremlin: democrația funcționează, chiar și acolo unde părea vulnerabilă.

În același timp, Marius Bostan, fondator RePatriot, a atras atenția asupra „inflației artificiale de partide” apărute pe scena politică de la Chișinău. În opinia sa, această fragmentare nu reflectă un pluralism sănătos, ci o strategie de manipulare menită să dezorienteze electoratul și să provoace absenteism. „Sunt fantome create pentru a produce confuzie, lehamite și absenteism. Este o strategie veche folosită de Kremlin: divide și stăpânește.”

O ofertă civilizațională

În fond, alegerea Moldovei este una civilizațională. Rusia a oferit constant, de la 1812 încoace, aceeași rețetă: rusificare, deportări, represiune și sărăcie. Europa, cu toate imperfecțiunile sale, propune libertate, prosperitate și demnitate.

A fi pro-occidental nu înseamnă doar a alege o direcție politică de moment, ci a opta pentru un model de viață și de societate. Este o alegere între o lume închisă, dominată de frică și dependență, și una deschisă, bazată pe reguli, drepturi și oportunități.

Republica Moldova nu este singură pe acest drum. România și Uniunea Europeană au demonstrat prin fapte că sprijină tranziția democratică a țării vecine, iar Statele Unite au reafirmat că nu vor abandona regiunea în fața presiunilor externe. Totuși, decizia finală aparține cetățenilor moldoveni.

Alegerile din septembrie nu sunt doar despre partide și lideri politici. Ele sunt, de fapt, despre direcția pe care o alege societatea moldovenească: rămânerea într-o zonă de influență care aduce stagnare sau intrarea definitivă pe drumul european, cu toate provocările și oportunitățile sale.

În fața unei arhitecturi complexe de manipulare și dezinformare, Moldova are un atu fundamental: adevărul. Iar dacă adevărul este apărat prin solidaritate, prin participare civică și prin sprijin internațional, atunci drumul european nu este doar o speranță, ci o realitate în construcție.

Notă: Acest articol reflectă opiniile exprimate de participanții la conferință și nu reprezintă poziția oficială a redacției.

Alte informații se pot citi: https://newsweek.ro/politica/alianta-pentru-adevar-si-libertate-alaturi-de-republica-moldova

Un interviu cu Adrian Zuckerman: https://www.youtube.com/watch?v=V9HClmHiddI

Înregistrarea părții publice: https://www.youtube.com/watch?v=1tp_mRmAUlY&t=2726s