Revin cu alte detalii fata de punerea in aplicare a prevederilor HG nr.935/2020, act normativ infralegal prin care s-a instituit in principal ca “în toate localitățile se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23,00-5,00, cu următoarele excepții motivate de…”, prevedere ce restrange/afecteaza in mod grav libertatea individuala in esenta, precum si alte drepturi si libertati fundamentale aparate constitutional, pe care nu le mai enumar intrucat doritorii le pot identifica simplu prin lecturarea Constitutiei Romaniei.
Semnificativ este faptul ca nota de fundamentare si HG-ul in sine nu sunt semnate si de ministrul justitiei, iar Consiliul Legislativ a avizat hotararea de guvern in cauza fara sa semnaleze nelegalitatea prevederii restrangerii de drepturi vizate prin norma instituita sus precizata.
Dar daca analizam in detaliu masura de protectie de natura juridica restrictiva constatam ca nu este in concordanta cu Legea nr.55/2020, intrucat nu este prevazuta concret si transparent pentru a fi aplicata prin hotararea de guvern respectiva, cu atat mai mult cu cat prin semnare HG de catre ministrul internelor s-a validat, in mod nelegal, interventia fortelor de ordine in aplicarea de sanctiuni contraventionale ce nu sunt prevazute prin legea precitata.
Ca atare prin prevederile HG nr.935/2020 se incala in fapt si de drept si alte legi speciale cum ar fi Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Lege nr. 360 privind Statutul polițistului, Codul de Procedura Penala etc.
Redau mai jos continutul articolelor incalcate si las celor doritori comentariile de referinta pe subiect, daca interesaza pe cineva!
Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României
“Art.1 Prin securitatea naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie.
Art.3 (…) f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale;”
Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române
“Art.1 Poliția Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii.
Art.31 (2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege polițistul are obligația să respecte întocmai drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prevăzute de lege și de Convenția europeană a drepturilor omului.
(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate și solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă și fermă. Polițistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare și abilități de gestionare a situațiilor conflictuale.”
LEGE nr. 360 privind Statutul polițistului
“Art1. (1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.
Art.4 (1) Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile tarii, jurământul de credința față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(2) Polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își executa atribuțiile de serviciu.
Art.5 Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor.”
Cod Procedura Penala
“Art.218 (1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi și libertăți, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanța de judecată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 223 și luarea acestei măsuri este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1).
Art.221 (1) Măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.
(2) Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligații:”
Oare institutiile democratice ale statului (Parlamantul Romaniei, SRI, MP, PICCJ, ICCJ, CSM, Avocatul Poporului, Presedentia, CSAT, MJ etc.) si asociatiile/fundatiile civice ce fac in aceasta situatie de nu intreprind masuri si actiuni concrete de eliminare a abuzului de drept si in serviciu, respectiv excesul de putere indus prin actul normativ emis de catre Guvern, se intreaba expertul SRI, col (R) Ion Dedu. (Cristina T.).