Connect with us

Exclusiv

SURSE: Comandant nou la IPJ Prahova/Incepand de luni, șefia inspectoratului județean va fi asigurata de Comisarul șef Cristian Manea

Publicat

pe

  1. La data de 21.12.2022, Incisiv de Prahova publica articolul: ” SURSE: Cine preia șefia IPJ Prahova?/Confruntarea se da între trei titani – profesionisti: Comisarul șef Ginel Preda, Comisarul șef Cristian Manea, șeful Poliției municipiului Ploiești si Comisarul șef Florin ARISTAN”.

SURSE: Cine preia șefia IPJ Prahova?/Confruntarea se da între trei titani – profesionisti: Comisarul șef Ginel Preda, Comisarul șef Cristian Manea, șeful Poliției municipiului Ploiești si Comisarul șef Florin ARISTAN

In acel articol precizam, in exclusivitate, ca in schema, pentru sefia IPJ Prahova, se regaseste si temutul Comisar șef Cristian Gelu MANEA, șeful Poliției municipiului Ploiești.

Iata ca, din nou, Incisiv de Prahova a avut dreptate!

Chiar daca au fost vehiculate mai multe nume pentru preluarea sefiei IPJ Prahova, de data aceasta, a primat profesionalismul si nu eventualele „proptele”, asa cum dezvaluiam acum cateva luni de zile.

Salutăm numirea dv., prin ordin al ministrului MAI, în funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova. Vă aşteptăm cu rezultate notabile, în beneficiul populaţiei judeţului, pe linia muncii poliţieneşti.

Avem onoarea!

Redacţia Ziarului “Incisiv de Prahova”
prin dir. gen.
ec. RADU ADRIAN OVIDIU

Articolul SURSE: Comandant nou la IPJ Prahova/Incepand de luni, șefia inspectoratului județean va fi asigurata de Comisarul șef Cristian Manea apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments

Exclusiv

„𝐒𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐫𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞𝐬𝐭𝐢”/𝐃𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝙛𝙖𝙘𝙩𝙤 𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐬𝐭𝐨𝐝𝐢𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐢

Publicat

pe

De

Într-un articol publicat pe platforma Contributors, arhivistul si istoricul Cătălin Botoșineanu susține că documentele clasificate au intrat de facto in custodia serviciilor de informații, care au dobândit dreptul de a „îngădui” sau nu folosirea lor. Acest drept se referă atât la documentele clasificate create după 1989, cât și înainte de acest an. Noile atribuții au transformat serviciile de informații într-un cenzor al cercetării istorice.
„HG 585/2002 a încalcat pur și simplu o lege, legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a instituit dreptul SRI, DGIPI sau al Serviciului secret al Armatei să dispună nu doar asupra documentelor proprii ci și asupra documentelor clasificate produse de autorități și instituții publice sau a marilor coloși industriali din perioada comunistă. Practic, în afara oricăror competențe istorice sau arhivistice, fără a avea un drept de proprietate sau de deținere legală, documentele clasificate ale oricărei organizații intrau de facto în custodia Serviciilor de informații. Odată create, indiferent de nivelul de clasificare, actele erau pus sub sechestru, folosirea lor fiind îngăduită doar de către acestea.
Conform Centrului de Consultanță Istorică, peste toate instituțiile s-au rostogolit arbitrar noile prevederi. Încălcând legislația în uz care prevedea termene de păstrare pentru aceste categorii de documente, s-a dispus distrugerea lor pe baza unui simplu proces-verbal de distrugere. În cazul Arhivelor Naționale (ANR), documentele clasificate, preluate în depozite pentru a intra în circuitul public, au devenit noua Cenușăreasă. Accesul a fost condiționat de declasificarea fiecărui document în parte, indiferent de anul creării sau de emitent.
[…]
Așa se face că astăzi un cercetător nu poate avea acces la documente clasificate produse înainte de primul război mondial de către unitățile militare sau la actele legiunii de jandarmi din anii ’20, deși termenele lor de clasificare au expirat de jumătate de secol. Evident că acest lucru îl știu și Serviciile, dar interesul lor este legat de putere și de controlul informațiilor, fiind speculat orice prilej în acest sens.” (Cerasela N.).

Articolul „𝐒𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐫𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞𝐬𝐭𝐢”/𝐃𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝙛𝙖𝙘𝙩𝙤 𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐬𝐭𝐨𝐝𝐢𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐢 apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

„Asta e un text care ne avertizeaza ca ori avem de-a face cu niste escroci de mare anvergura ori cu niste prosti galonati care conduc dezastruos resursele, financiarul si juridicul”

Publicat

pe

De

„Dacă un polițist ar fi avut un salariu de funcție în cuantum brut mai mic cu 100 de lei decât nivelul salariului de bază minim brut, iar după aplicarea soluțiilor din O.u.G. nr. 75/2020 cuantumul nou al salariului de funcție ar depăși nivelul salariului de bază minim brut, este corect și legal ca polițistul respectiv să nu mai beneficieze de vreo diferență acordată anterior pentru asigurarea nivelului salariului de bază minim brut.”, ne transmite Directia Generala Financiara din MAI.

Asta e un text care ne avertizeaza ca ori avem de-a face cu niste escroci de mare anvergura ori cu niste prosti galonati care conduc dezastruos resursele, financiarul si juridicul din Aparatul Central!

Eu tot nu m-am lamurit pana acum daca astia sunt escroci (ceea ce presupune inteligenta si intentie) ori prosti de prosti.

Poate sunt pur si simplu, prosti si noi avem ghinion ca am fost contemporani cu ei.

Constitutia si legea au fixat un standard minimal, o valoare minima ( stabilita in concret prin hotarari de guvern) sub care nu poate scadea salariul de baza/de functie/soldei de functie/indemnizatiei de incadrare. Valoarea minima este stabilita prin salariul minim garantat.

Salariul minim garantat este o institutie juridica, un etalon constitutional de comparatie cu salariul angajatului.

El nu se confunda cu conceptul de „salariu” ( de baza, de functie, etc).

Salariul reprezinta contraprestatia angajatorului pentru munca salariatului. Salariul minim garantat chiar daca seamana ca denumire, e altceva. El are alt sediu in lege, o alta cauza. El este un drept si un instrument de protectie sociala. Impotriva saraciei. El stabileste o limita, cea de jos, a salariului. Daca salariul de functie este un segment AB perpendicular pe planul C, salariul minim garantat este suprafata planului. Nu se poate cobori sub el.

Atunci cand salariul unui angajat, calculat prin metoda standard aplicabila, atinge in procedura de calcul o valoare sub valoarea etalon a salariului minim, procedura de calcul standard nu se va mai lua in considerare, iar angajatorul trebuie sa redacteze un act de salarizare in care salariul de functie ( solda de functie) este stabilit la o valoare egala cu limita minima (valoarea etalon).

Pentru exemplificare, sa presupunem ca salariul minim garantat este 5 lei, iar MAISAL calculeaza salariul de functie de forma a+b. In momentul in care adunarea a+b incepe sa dea 4, angajatorul MAI nu are voie sa scrie in actul de salarizare ca salariul de functie este egal cu 4.

Nu poate sa scrie nici 4 + ” suma in compensare” cu rol de acoperi diferenta pana la 5. Ca nu are text in lege care sa-i permita asta. (Principiul legalitatii, in administratie, inseamna ca ai doar conduita stabilita de lege. Conduita functionarului public fara suport in lege este nelegala)

Angajatorul trebuie sa scrie obligatoriu, in actul de stabilire a drepturilor salariale, ca salariul de functie este egal cu 5. Cu alte cuvinte, inlatura si ignora ( ca il obliga legea) procedura standard de calcul. O inlocuieste cu procedura alternativa de calcul impusa de Constitutie ( regula limitei minime a salariului care trebuie sa fie cel putin egala cu salariul minim garantat) si obtine ca rezultat fie 1450 lei (celebra HG 1/2017) fie 2550 lei ( salariul minim actual).

Nu se inlocuieste salariul de functie/ solda de functie ca „element” al salariului, cu elementul „salariul minim garantat”. De ce nu se inlocuieste? Pentru ca elementul de salarizare pentru politist/cadru militar este „salariul de functie’ (solda de functie), nu etalonul (” salariul minim garantat”) care are un alt rol. El este etalon, destinat strict comparatiei. Nu „se da” cuiva, ci se foloseste strict pentru comparatie. Cum este metrul etalon tinut la institutul de metrologie.

Ce nu se mai face si au facut totusi, desteptii lu’ peste din DGF. Au construit MAISAL ca sa lucreze cu valoarea salariului de functie mai mica decat salariul minim si au adaugat ei o suma compensatorie, ilegal, care sa acopere ” DIFERENTA” pana la valoarea salariului minim garantat.

In actele de resurse umane, nu vedeti mentiunea asta, adica nu vedeti alaturi de suma reprezentand salariul de functie, mentionata alta suma cu o denumire stranie, ciudata, cum ar „diferenta” pana la 1450 lei sau actual 2550 lei sau „suma compensatorie reprezentand diferenta pana la….’.

( Nu inseamna ca actele redactate de resurse sunt corect intocmite. Nu sunt bune deloc! Sunt varza. Sunt evazive, defectuoase la maxim, redactate de unii cu tarate in cap care, la aproape 12 ani dupa abrogarea lor in 2009, ei scriu tot spor de pericol deosebit, spor de confidetialitate, salariu de merit, etc, in loc sa scrie ” suma compensatorie tranzitorie”. Deci nu doar la financiar, si la resurse sunt alti prosti! Multi pe metru patrat!)

Deci asa ne dam seama ca raspunsul atasat nu e intocmit de juridic, nici de resurse, ci de mestesugarii lui Dimofte si Grecu. Pentru ca doar ei stiu ce ” diferente” au dat, ce ilegalitati au facut in MAISAL. Ca au adaugat acolo, in MAISAL, ca element suplimentar, ilegal, neprevazut de lege, respectiv o „diferenta pana la salariul minim”.

Iar acum, contabilii lu’ peste ne aplica OUG 75/2020 ( o norma proasta scrisa tot de ei, nu la guvern) reducand „diferenta”, adica reducand acel element ilegal pe care l-au inventat ei si care exista doar in MAISAL si in capetele patrate de la DGF.

Pentru ca daca aplicau dreptul ca la carte (dar ce sa faci daca nu ai cu cine!) „diferenta” aia nu trebuia sa existe. Nici OUG 75/2020 nu trebuia sa existe!

De aia cand le cerem informatii nu ne dau, de aia pretind ca MAISAL e ” secret”, de aia o tin langa cu secretizarile ridicole ale ordinelor normative de salarizare. Norocul lor cu ” reprezentantivii” care le ofera sprijinul lor total ca sa pastreze secretizarile ordinelor reglementand salarizare, chiar daca e spre paguba voastra, adica a membrilor lor.

Nu stiu daca vor intelege multi ce am incercat eu sa explic mai sus! Poate mai degraba cei de la financiar, care au acces la MAISAL si care stiu cum e construit, ar putea intelege. Dar eu nu prea sunt simpatizat de tabara lor, asa ca nu ma astept sa apara unul de pe la ei si sa-mi confirme ca am dreptate!

Oricum, chiar si cei mai putin dotati dintre cititori trebuie si pot sa inteleaga ce e scris negru pe alb in raspunsul DGF atasat. Va crestem cu OUG 75/2020, va reducem insa ” diferenta” pana la salariul minim!

„Diferenta” ( mai exact o suma acordata cu rol compensatoriu, de acoperire a diferentei) inventata de DGF nu exista juridic si nu trebuia sa existe nici in fapt! Decat daca vorbim, bineinteles, de un fapt ilicit.

Iar OUG 75/2020 s-a dat tot pentru a masca faptele ilicite ale conducatorilor (anteriori si actuali) ai financiarului, juridicului, resurselor umane din aparatul central care in intelegere, au refuzat cinci ani, incalcand legea in vigoare, sa acorde politistilor si cadrelor militare, dreptul la salarizare la nivel maxim, recunoscut valabil prin norme anterioare OUG 75/2020.

Ei nu puteau sa apara, dupa Decizia ICCJ 51 din 2019 ( una de interpretare a legii existente, ca ICCJ nu face legi prin hotarari judecatoresti, ci doar le interpreteaza in scopul aplicarii) cu o recunoastere publica ca au incalcat legea. Ca atunci trebuiau sa apara si capete taiate. Asa ca au apelat la cei care ii sprijina ( ca nu stau ei acolo, in fruntea directiilor generale, pe competenta, ci sunt adusi, pusi, au taticii lor, fiecare) si au clocit OUG 75/2020. Cu Ordonanta data si publicata in MO, acum, nu mai cauta nimeni, vinovati. Poporul are memorie scurta.

Prin comparatie, daca se aplica teoria mea arhicunoscuta ( si sustinuta de Decizia CCR 51 din 2020 pe care judecatorii slugarnici cu statul se prefac ca nu o vad si nu o inteleg), salariul de functie se majora la nivelul salariului minim garantat ori de cate ori prin procedura de calcul rezulta o valoare sub valoarea etalon. Fara sa fie utilizate, la comparatie, sumele compensatorii. Fara, pentru ca ele nu sunt un drept recunoscut si protejat de Constitutie.

Constitutia este minimalista si din cauza asta pare uneori insuficienta, evaziva, imprecisa. Ea foloseste la art.41 termenul „salariati” (adica lucratori care primesc salariu) si expresia ” salariu minim brut pe tara”. Insa CCR ne-a explicat, cu forta obligatorie, intr-o jurisprudenta constanta, ca drepturile suplimentar cu caracter secundar in raport cu salariului de baza ( nu conteaza denumirea lor, suplimente, sporuri, adaosuri, etc) nu sunt recunoscute si nu sunt protejate de Constitutie. Daca nu conteaza din perspectiva constitutiei, ele nu exista nici la comparatia intre salariul de baza/ de functie/ solda de functie ( element recunoscut de Constitutie si identificat prin eliminare, adica prin excluderea acelor drepturi suplimentare si secundare despre care juzii CCR au afirmat explicit ca nu sunt recunoscute si protejate de Constitutie) si salariul minim garantat ( element recunoscut constitutional).

CCR a confirmat rationamentul meu expus mai sus, in interpretarea facuta in decizia 51 din 2020 ( privind sporul de doctorat inlocuit de o suma compensatorie tranzitorie), in care a explicat care este intelesul constitutional ( care se conformeaza Constitutiei) al art.1 (5) din Legea 285 din 2010.

Ce te faci cu judecatorii care prefera si in prezent (din inertie, lene, slugarnicie fata de stat) sa plagieze, sa faca copy-paste din hotararile judecatoresti vechi de respingere, intemeiate pe Decizia ICCJ nr. 21 / 2016, culmea, desfiintata chiar prin Decizia CCR nr. 51/2020?

Sumele compensatorii tranzitorii stau in salariul de functie ( ca acolo le-au pus alti imbecili, prin art.1 alin 5 din Legea 285/2010, cu dispozitia expresa sa nu fie considerate totusi ” crestere salariala ).

Ca sa exemplific mai expresiv, imaginati-va o camera de apartament, mobilata. Mobila e in camera, dar nu face parte din substanta camerei si nu ii creste volumul. Salariul de functie ( camera) nu creste daca mut in el sumele compensatorii tranzitorii ( mobila).

Deci pe teoria mea ( cu salariul de functie care trebuie majorat la nivelul salariului minim, fara luarea in considerare a sumelor compensatorii, ceea ce nu semnifica eliminarea lor), sumele compensatorii cresteau prin aplicarea OUG 75/2020, iar DGF nu mai avea ce „diferenta” sa micsoreze.

Am ajuns intr-o situatie deosebit de intortochiata juridic, doar ca sa fie acoperite ( inclusiv cu sprijin de la Guvernul care a dat OUG 75/2020) greselile colosale pe care le-au facut niste incompetenti din DGF cu sprijinul unor momai analfabete de la juridicul central. Si cu sprijin generos din partea instantelor, asa cum deja toti care ati fost reclamanti in procese, ati sesizat. Greseli care ne pagubesc, luna de luna, de 5 ani incoace.

As putea sa admit ca e posibil ( desi ma indoiesc foarte tare) ca poate gresesc eu pe undeva. Sa fie ceva mic, un amanunt care mi-a scapat mie in toti anii in astia in care am studiat salarizarea. Si sa vina cineva si sa imi explice argumentat, cu dovezi, unde gresesc eu.

Insa pana atunci, imi pastrez ideile. Sunt, din cate cunosc, singurul om din tara cu trei exceptii admise de CCR. Si primul care a anulat un ordin MAI cu caracter normativ (OMAI 400/2004). Astea sunt dovezi suficiente ca stiu carte, drept.

Prin comparatie, in aparatul central, sunt, pe functii de conducere, indivizii care v-au mintit in fata, 5 ani, ca nu beneficiati de salarizare la nivel maxim.

Aceiasi cu cei care au indraznit sa ascunda, cu un tupeu incredibil, veteranilor in misiuni internationale, timp de 15 ani, o hotarare de guvern nesecreta si nepublicata prin care era stabilita o diurna in valuta suplimentara, in favoarea acestora. Ca sa nu le dea celor aflati in misiuni peste hotarare, banutii cuveniti.

Astia sunt oamenii care ocupa functiile cele mai mari la financiar, resurse si la juridic, in aparatul central! Si cu ei suntem, se pare, intr-o confruntare continua, nu intr-o colaborare pentru binele general si respectarea legii. Ei ne fura si noi ne chinuim sa convingem niste judecatori plictisiti si deja montati ( prin sedintele tovarasesti anuale ale presedintilor curtilor de apel unde formatorul INM este agent de influenta al statului si le transmite directia de urmat) ca suntem furati. Greu, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. (Irinel I.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Ofițerul superior a dus digitalizarea instituției pe culmile progresului, inventând metoda controlului prin poze postate pe aplicația de watsapp

Publicat

pe

De

La data de 12 mai, Incisiv de Prahova publica articolul „Incisiv de Prahova continuă seria dezvăluirilor de la Penitenciarul Giurgiu”.

Incisiv de Prahova continuă seria dezvăluirilor de la Penitenciarul Giurgiu.

La cateva ore distanta, dezvaluirile noastre au fost confirmate de un Comunicat al Administrației Naționale a Penitenciarelor (A.N.P.)

Comunicat-12.05.2022

Astfel, Ministrul Justiției, Cătalin Predoiu, ingrijorat de succesiunea evenimentelor negative din sistemul penitenciar, preia frâiele sistemului si in această zi a decapitat conducerile mai multor penitenciare, astfel că Giurgiu, Timișoara, Rahova și Buziaș, au fost revocate și impotriva unora a fost declanșată procedura disciplinară.

Conform FPP, un caz aparte il constituie fostul director al Penitenciarului Giurgiu care a fost pus in functie ca urmare a unei evadari, pe atunci director adjunct paza, practic omul care trebuia să gireze securitatea celei mai grele inchisori din Romania si care in loc sa fie revocat pentru evadare, a fost promovat director al inchisorii pe care avea obligatia să o păzească, aspecte dezvaluite, pe larg, de Incisiv de Prahova.

Federatia Politistilor de Penitenciare l-a sesizat in nenumărate rânduri pe directorul general al ANP, Dan Halchin, cu privire la habarnismul managerial al celui care in loc sa fie destituit a fost promovat.

Pentru că in cariera profesională a ocupat functia de ofiter in cadrul Directiei Inspectie Penitenciare toate plângerile fundamentate impotriva acestuia au fost clasate de către foștii săi colegi care, il loc să ii corecteze comportamentul, mai rău il incurajau in persistarea in greseli.

Insuși directorul general al ANP, Dan Halchin, ii oferea protectie si facea presiuni ca ” Alin, care e băiat bun” să facă tot ce ii trecea prin cap, actiunea avestuia mergând până acolo incât presedintele federatiei a fost chemat in biroul directorului general pentru a fi intimidat cu scopul de a-l proteja pe ” Alin, care e băiat bun”.

In scurtul său mandat la Giurgiu a adus unitatea in topul evenimentelor negative, până la el unitatea nu inregistrase nicio evadare in cei 20 de ani de existența, insa intr-o perioadă de un an si un pic , Giurgiu a inregistrat cele mai grave incidente( evadări, pentru că in mandatul lui au fost 3 evadari , una asumată, alta partial și alta camuflată, crime in celule etc), corpul de control al ministrului justitiei in cele 4 săptămâni de control la Giurgiu găsind grave disfunctionalitati.

Astăzi sistemul penitenciar decontează managementul de cumetrie promovat, intretinut și dezvoltat in sistemul penitenciar, fel de fel de parveniti fiind inventati manageri.

De aproape 2 ani de zile Federatia Politiștilor de Penitenciare tot sesizează ANP și MJ cu privire la ocuparea functiilor de top management in sistemul penitenciar doar pe bază de cumetrii și nu de performanță, netransparent și nelegal, ofiteri care se bucură de influența fiind de ani de zile pe functii de directori fără examene și fără să fie testați psihologic pentru functia ocupată.

Asta e doar inceputul prăbusirii sistemului penitenciar din cauza deciziilor luate pe bază de prietenii.

Dăca ministrul justiției nu se apleacă cu seriozitate asupra stării sistemului penitenciar ( penitenciare dezechilibrate numeric ca număr de detinuti custodiati, numar de angajati, dotari logistice, complexitatea detinutilor etc) acesta este doar inceputul dezastrului.

Am spus-o si o repetăm:

  1. Sunt unităti unde angajatii sunt sufocati de sarcini si sunt unitati unde sunt adevarare pensiuni,
  2. Standardele de personal sunt facute pe prietenii si nu pe nevoile reale ale unitatilor,
  3. Promovarile de functii de comanda se fac netransparent si pe cumetrii, nu pe performanta,
  4. Deciziile importante se iau impulsiv si instinctiv si nu transparent si prin consens,

Sistemul penitenciar românesc are nevoie de o reformă realistă, vremea cârpelilor a trecut , evenimentele sunt din ce in ce mai grave iar in unele inchisor detinutii influenti fac agenda zilnica, mai precizeaza sursa citata. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Vâlcea

Cultură4 ore inainte

Principele Nicolae – vizită la Şcoala Gimnazială Nr. 5 din Râmnicu Vâlcea

Școala Gimnazială Nr. 5 din Râmnicu Vâlcea a avut parte de o vizită regală. Principele Nicolae a fost prezent printre...

Exclusiv16 ore inainte

„𝐒𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐫𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞𝐬𝐭𝐢”/𝐃𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝙛𝙖𝙘𝙩𝙤 𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐬𝐭𝐨𝐝𝐢𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐢

Într-un articol publicat pe platforma Contributors, arhivistul si istoricul Cătălin Botoșineanu susține că documentele clasificate au intrat de facto in...

EvenimentO zi inainte

Banometru și Dragoș Pătraru: două zile de prezentări și ședințe gratuite de consiliere financiară pentru timișoreni, pe 20 și 21 mai, la Iulius Town

  Echipa programului gratuit de sănătate financiară Banometru, alături de Dragoș Pătraru, Starea Nației, își anunță prezența în Timișoara, la...

Exclusiv2 zile inainte

„Asta e un text care ne avertizeaza ca ori avem de-a face cu niste escroci de mare anvergura ori cu niste prosti galonati care conduc dezastruos resursele, financiarul si juridicul”

„Dacă un polițist ar fi avut un salariu de funcție în cuantum brut mai mic cu 100 de lei decât...

Uncategorized2 zile inainte

Ce oferta trebuie sa includa barul de bauturi alcoolice de la o nunta?

A inceputul sezonul nuntilor si, odata cu el, pregatirile pentru evenimentul care va marca o noua etapa in viata celor...

Exclusiv2 zile inainte

Ofițerul superior a dus digitalizarea instituției pe culmile progresului, inventând metoda controlului prin poze postate pe aplicația de watsapp

La data de 12 mai, Incisiv de Prahova publica articolul „Incisiv de Prahova continuă seria dezvăluirilor de la Penitenciarul Giurgiu”....

Exclusiv3 zile inainte

Dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova au fost confirmate/DECAPITĂRI IN SISTEMUL PENITENCIAR!

La data de 12 mai, Incisiv de Prahova publica articolul „Incisiv de Prahova continuă seria dezvăluirilor de la Penitenciarul Giurgiu”....

Exclusiv4 zile inainte

Urmeaza o saptamana incendiara/Grup organizat, format din primari, fosti procurori, politisti, „jurnalisti”, presedinti de agentii, directori de multinationale si asa zisi oameni de afaceri

La data de 12 mai, Incisiv de Prahova publica articolul „Incisiv de Prahova continuă seria dezvăluirilor de la Penitenciarul Giurgiu”....

Exclusiv5 zile inainte

Incisiv de Prahova continuă seria dezvăluirilor de la Penitenciarul Giurgiu.

Incisiv de Prahova a tot scris despre managementul ineficient al Penitenciarului Giurgiu, dar protejat de la centru. Cu ceva timp in...

Exclusiv6 zile inainte

Presiuni media si santaje politice în poliția prahoveană/Ginel Preda, adjunct al IPJ – nu se dezminte (I)

Incisiv de Prahova a tot scris despre managementul ineficient al Penitenciarului Giurgiu, dar protejat de la centru. Cu ceva timp in...

EvenimentO săptămână inainte

Ia parte la “Zilele oraşului Călimăneşti”, în perioada 20-22 mai 2022!

Oraşul Călimăneşti intră în sărbătoare, cu prilejul împlinii a 634 de ani de la prima atestare documentară. Călimăneştiul este un...

ExclusivO săptămână inainte

Vă lăsăm pe voi să apreciați dacă pentru cei ~4,46 lei/ora de noapte, este justificat ca polițiștii să-și pună sănătatea în pericol

La data de 04 mai 2022, Incisiv de Prahova a publicat articolul: „Afacerea Bachus sau formula Conpet, sub bagheta papusarului...

CulturăO săptămână inainte

Fii student al Universității „Constantin Brâncoveanu” din Pitești!

În societatea contemporană, la baza carierei noastre se află studiile universitare. Fie că ești proaspăt absolvent al învățământului liceal sau...

ExclusivO săptămână inainte

Afacerea Bachus sau formula Conpet, sub bagheta papusarului Tudora Dorin (II)

La data de 04 mai 2022, Incisiv de Prahova a publicat articolul: „Afacerea Bachus sau formula Conpet, sub bagheta papusarului...

CulturăO săptămână inainte

TOP 10 CEI MAI BUNI BUCĂTARI DIN LUME ÎN 2021

TOP 10 CEI MAI BUNI BUCĂTARI DIN LUME ÎN 2021 Cui nu-i place să mănânce mâncare delicioasă? Pun pariu că...

ExclusivO săptămână inainte

Bogdan Licu, adjunct al procurorului general al României, candidatul cu nota 5 în drept penal pentru CCR al lui Ciolacu/SRI, „în pielea goală”

Scaunele directorilor de penitenciare rămân incă ocupate prin veșnicile imputerniciri, personaje dubioase cu care ministrul justiției se laudă că a...

Știrile Săptămânii