Cultură
10 secrete despre costumele din game of thrones accesorii cumparate de pe e-bay si costume copiate de fanii serialului
Pornind de la minunata manta cu blana a lui Jon Snow si pana la paltonul extraordinar a lui Daenerys Targayien, tinutele actorilor ce interpreteaza caracterele din Game of Thrones par pur si simplu rupte din povesti. Si asa si sunt, Michele Clapton, una dintre cele mai cunoscute specialiste in design de costum si in tinute de cinema, stipuleaza faptul ca in cadrul unui sezon din GoT, intre 70 si 100 de oameni lucreaza doar pentru a realiza costumele. Peste 120 de costume sunt realizate pentru fiecare sezon.
Printre oamenii care se ocupa de uriasul departament de imbracaminte, exista specialisti in tricotaje, experti in lucrul cu pielea, armurieri, fierari, bijutieri si experti in design si arte.
Asta am putea sa realizam cu totii, doar dupa o simpla rasfoire a unui episod din celebrul serial Game of Thrones. Insa exista in departament anumite secrete pe care nu le-am putea afla niciodata si pe care Michele Clapton s-a gandit sa le faca publice in cadrul unui interviu.
Iata 10 dintre cele mai ciudate secrete despre costumele personajelor Game of Thrones!
1.Fiecare costum reflecta pozitia si statutul personajului si este conceput pentru a oferi o adevarata stare de spirit celor care urmaresc serialul – tocmai de aceea, costumele evolueaza de la sezon la sezon, atragand din ce in ce mai multi fani.
- Cei mai infocati dintre acestia au incercat chiar sa copieze costumele. Cea mai copiata piesa din serial a fost blana celebrei Daenerys. Nenumarati fani au incercat sa isi realizeze haine dupa acel costum, incercarile fiind insa esuate.
- Cele mai multe costume sunt realizate de la zero – Specialistii nu cumpara haine pe care le modifica, ci de cele mai multe ori pleaca de la materiile prime si alcatuiesc haine si costume de la zero.
- Accesoriile sunt cumparate de multe ori de pe EBAY
Desi pare greu de crezut, Clapton spune ca „Ebay poate fi un adevarat rai” pentru materiale si pentru idei de creatie. Unele accesorii sunt cumparate chiar de aici si sunt reconstruite pentru a aparea in serial. Un exemplu este costumul Regelui Noptii si oasele folosite pentru a asambla oastea umblatorilor albi.
- Costumul de incoronare a lui Cersei este favoritul designerilor – asta deoarece la alcatuirea acestui costum s-a lucrat mai mult de o luna de zile, foarte multi specialisti venind cu idei si cu proiecte de design diferite. La fel de mult s-a discutat si daca Jon Snow sa poarte mantia cu blana sau nu.
- Exista o echipa intreaga de oameni care fac costumele sa para uzate.
E greu de crezut, insa in spatele GoT chiar sunt oameni platiti sa poarte haine si sa se tavaleasca cu ele prin praf, prin noroi, sa le zgarie, sa le uzeze. Asta fac o multime de oameni, coordonati de designeri si artisti plastici, care au ca rol deteriorarea si distrugerea costumelor, asa incat acestea sa para uzate.
- Fiecare broderie de pe mantiile regale ascunde un mesaj subliminal
Desi nu pare extrem de vizibil, fiecare detaliu conteaza pentru fanii inraiti ai serialului. Fiecare broderie, de pe mantia Sansei Stark, spre exemplu, spune o intreaga poveste. In plus, exista o echipa speciala care are de realizat aceste detalii, pentru fiecare costum.
- „Sfarcurile nepatatilor” cea mai mare problema identificata in timp ce designerii construiau costumele
Fiind foarte mulate pe corp, armurile ostenilor nepatati ai lui Daenerys creau mereu probleme, declara Michele. Acestea nu reuseau sa se muleze perfect in zona pectoralilor, din cauza sfarcurilor si astfel au trebuit sa fie ajustate si chiar inlocuite.
- Sansa Stark isi pastreaza hainele in viata reala
Unul dintre corsetele realizate pentru Sophie Turner in rolul sau (interpretand-o pe Sansa Stark) i-a ramas in garderoba reala, aceasta cerand in exclusivitate designerilor sa-i inapoieze piesa dupa ce a imbracat-o in timpul showului.
- Chiar si cele mai luxoase tinute din serial doar par a fi extrem de scumpe, in realitate fiind foarte ieftine– O parte din armurile si costumele pentru unele personaje sunt facute chiar din bucati de materiale cumparate de la IKEA. Acestea au fost luate, taiate si aranjate in ordine, apoi adaugate accesorii din piele si metal, astfel constituind costume sau armuri pentru cavaleri. Iar accesoriile de pe capele regale sunt de cele mai multe ori realizate din plastic sau metal, nefiind din metale pretioase sau diamante, asa cum sunt prezentate.
Cultură
Unde talentul prinde aripi: povestea „Școlii Scenei” la „Victor Giuleanu”
Liceul de Arte „Victor Giuleanu” Râmnicu Vâlcea a găzduit luna trecută primul colocviu de prezentare a proiectului „Școala Scenei”, un proiect de suflet și de anvergură pentru întreaga comunitate artistică a liceului.
Reînviat de Consiliul Artistic al liceului, în parteneriat cu Asociațiile Culturale „Piano Forte”, „Irina Șațchi” și „JuVen’s Alutus”, sub coordonarea prof. dr. Mihaela Manafu, proiectul capătă o nouă dimensiune și o nouă misiune: muzică, arte plastice, teatru, reunite într-un singur drum spre scenă.
La inițiativa conducerii liceului și în parteneriat cu Filarmonica „Ion Dumitrescu”, „Școala Scenei” devine rampa de lansare a Microstagiunii Liceului de Arte pe scena Filarmonicii, oferind elevilor șansa unică de a trăi emoția spectacolului adevărat.

Prof. Irina Stratulat, director, Liceul de Arte „Victor Giuleanu” Râmnicu Vâlcea
Colocviul, susținut de prof. Irina Stratulat, director, prof. dr. Mihaela Manafu și Petruț Constantinescu, managerul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea, a adus în fața unei săli pline nu doar informații despre proiect, ci și entuziasm, speranță și încredere în puterea artei de a forma caractere și destine.
„Școala Scenei” reprezintă un concept educațional și artistic complex, destinat formării tinerilor artiști, care îmbină dezvoltarea personală cu rigoarea profesională.

Petruț Constantinescu, managerul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea
Scena este un spațiu al vulnerabilității, iar „Școala Scenei” transformă frica de eșec sau a tracul într-o energie constructivă. Elevii învață să-și asume prezența în fața publicului, dezvoltându-și încrederea în sine.
„Școala Scenei” mai înseamnă și eliberarea emoțiilor și bucuria de a împărtăși o poveste, un cântec sau o interpretare. Este pasul de la emoția negativă la bucuria de a fi aplaudat și apreciat pentru efortul depus.
Talentul nu este suficient fără muncă. Această componentă implică studiu sistematic, exerciții de dicție, mișcare scenică, repetiții intense și tehnici actoricești/muzicale, necesare pentru a transforma o pasiune într-o artă profesionistă.
„Școala Scenei” funcționează ca o punte între amatorism și carieră. Aceasta oferă cunoștințele de bază, experiența scenicului și familiarizarea cu „culisele”, pregătind elevul pentru rigorile unei vieți dedicate artei.
Proiectul pune elevii în lumină, le întărește încrederea în sine și îi pregătește pentru lumea spectacolelor, transformând talentul în vocație.
În esență, „Școala Scenei” transformă pasiunea în performanță, educând nu doar artistul, ci și omul din spatele cortinei.
Iulian POPESCU
Cultură
„Dialoguri clasice” la Filarmonica „Ion Dumitrescu”
Concertul „Simfonic de Ianuarie” de la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, desfășurat luni, 19 ianuarie, a propus un program care a reunit într-un mod firesc două figuri esențiale ale clasicismului vienez: Mozart și Beethoven.
Sub bagheta dirijorului Daniel Manasi și cu pianistul Mihai Diaconescu în postura de solist, seara a devenit o demonstrație de echilibru, luminozitate, dramatism și energie ritmică, un parcurs muzical construit cu grijă pentru a pune în valoare atât orchestra, cât și solistul. Deschiderea cu Uvertura „Coriolan”, op. 62, a lui Beethoven a imprimat o tensiune dramatică intensă. Daniel Manasi a condus orchestra cu un gest limpede, accentuând contrastul dintre tema eroică, incisivă, și episoadele lirice, fragile, care sugerează conflictul interior al personajului. Această lucrare, deși scurtă, a funcționat ca o veritabilă miniatură simfonică, pregătind publicul pentru un program în care emoția și arhitectura muzicală urmau să se împletească.
După unvertură, Concertul nr. 17 pentru pian și orchestră în Sol major, K. 453, de Mozart, a adus o schimbare de atmosferă, o lumină calmă și o claritate specific mozartiană. Mihai Diaconescu a abordat partitura cu eleganță, punând accent pe transparența sunetului și pe dialogul subtil cu orchestra. Frazarea sa a avut naturalețe, iar mișcarea lentă a fost redată cu o sensibilitate meditativă, fără excese, păstrând echilibrul interior al muzicii. Finalul, cu variațiile sale jucăușe, a fost interpretat cu o lejeritate care a cucerit publicul, iar acompaniamentul orchestral, atent și flexibil, a completat perfect discursul solistic.
Arta interpretativă a lui Mihai Diaconescu se construiește pe o combinație de luciditate și sensibilitate. El nu caută să impresioneze prin forță, ci să convingă prin autenticitate. Muzica, în lectura sa, devine un dialog interior, o formă de confesiune discretă, dar profundă. Tocmai această sinceritate interpretativă îl face un pianist apreciat în sălile de concert: pentru că, dincolo de tehnică, oferă publicului o experiență de ascultare delicată, aparte.
După pauză, Simfonia a VII‑a în La major, op. 92, de Beethoven, a readus energia și vitalitatea ritmică în prim-plan. Daniel Manasi a condus lucrarea cu un simț al pulsației care a pus în valoare caracterul dansant al simfoniei. Finalul, Allegro con brio, a fost o explozie de forță controlată, orchestra răspunzând cu precizie și entuziasm, încheind seara într-o notă triumfătoare.
Alegerea de a alătura Mozart și Beethoven într-un singur program nu este întâmplătoare: cei doi compozitori reprezintă două fețe complementare ale clasicismului. Mozart aduce echilibrul, claritatea și dialogul, în timp ce Beethoven aduce tensiunea, transformarea și energia. Împreună, ei creează un arc expresiv complet, iar alternanța dintre luminozitate și dramatism oferă publicului o experiență bogată și coerentă. Concertul de la Râmnicu Vâlcea a fost, astfel, mai mult decât o succesiune de lucrări celebre: a fost o demonstrație de maturitate interpretativă, în care dirijorul, solistul și orchestra au construit împreună o seară în care muzica a respirat liber, între introspecție și exuberanță, între finețea mozartiană și forța beethoveniană.
OVIDIU CRISTIAN DINICĂ
Cultură
Festival Mozart la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea
În seara de 12 ianuarie, Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea a propus publicului un concert de început de an, dedicat integral creației lui Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prestigioși compozitori ai tuturor timpurilor. Sub titlul „Festival Mozart”, programul a reunit trei lucrări reprezentative: Uvertura operei Don Giovanni, Concertul în La major pentru clarinet și orchestră și Simfonia nr. 29. Această selecție nu este întâmplătoare: ea surprinde atât dramatismul mozartian, cât și eleganța clasică și luminozitatea specifică stilului său.
La pupitru s-a aflat Marius Șerbănescu, dirijor de origine vâlceană cu experiență în repertoriul clasic dar și romantic, apreciat pentru rigoarea interpretativă și pentru capacitatea de a crea un dialog coerent în cadrul orchestrei. În orice concert dar mai cu seamă în lucrările mozartiene, rolul dirijorului este esențial: muzica pare simplă la suprafață, dar cere o precizie matematică, atenție la frazare și o sensibilitate aparte pentru realizarea întregului echilibru al partiturii.
Marius Șerbănescu poate fi considerat genul de dirijor care nu impune o viziune autoritară, dar care lucrează și modelează orchestra cu claritate și eleganță. Sub bagheta lui, Mozart a fost prezentat cu transparență, dinamism și cu acea vitalitate care transformă fiecare lucrare într-o conversație vie între instrumente.
Invitatul serii a fost clarinetistul Cristian Modrescu. El este un muzician cunoscut pentru timbrul său cald, pentru tehnica impecabilă și pentru expresivitatea cu care abordează repertoriul clasic. Concertul în La major pentru clarinet și orchestră este una dintre cele mai iubite lucrări ale lui Mozart, compusă în ultimele luni de viață ale compozitorului. Este o partitură care cere virtuozitate, dar și o sensibilitate profundă, mai ales în mișcarea lentă, unde clarinetul pare să vorbească direct sufletului.
Cristian Modrescu a reușit să îmbine aceste calități, oferind o interpretare în care sunetul devine poveste, iar frazele muzicale curg firesc, ca o respirație. Dialogul său cu orchestra creează momente de mare intensitate emoțională, transformând concertul într-un punct central al serii.
Un concert intitulat ”Festival Mozart” la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea devine întotdeauna mai mult decât un simplu concert: este o celebrare a geniului clasic, o întâlnire între tradiție, rafinament și artiști care dau viață unei muzici ce rămâne mereu actuală.
Concertul de la Filarmonica „Ion Dumitrescu” a fost mai mult decât un eveniment muzical: a fost o reafirmare a valorii culturale a orașului și o demonstrație a modului în care artiști precum Marius Șerbănescu și Cristian Modrescu pot transforma o seară obișnuită într-o experiență memorabilă. Prin muzica lui Mozart, publicul a fost invitat să trăiască emoție, echilibru, frumusețe și armonie – valori universale care nu îmbătrânesc niciodată.
Cristian Ovidiu Dinica
-
Afaceriacum 8 ani(P) Pinocchio și Veverița Zuby la Shopping City Râmnicu Vâlcea
-
Știri din județacum 8 aniGarniturile moto: componente esentiale pentru functionarea motorului unei motociclete
-
Socialacum 4 ani3 soluții pentru a scăpa de ROBOR
-
Exclusivacum 2 aniFostul șef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE (si fost sef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova) s-a pensionat și duce viață de „boier”/Efectul de domino sau o reacție în lanț – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Afaceriacum 8 aniUn NOU magazin Annabella pe strada Maior V. Popescu din Ramnicu Valcea
-
Știri din județacum 6 ani
#Reset Plastic!
-
Exclusivacum 7 aniSOLICITĂM PUBLIC DR. KISS CSABA SĂ NU SE ASCUNDĂ ȘI SĂ RĂSPUNDĂ PERTINENT CERERII ADRESATE DE ZIARUL INCISIV DE PRAHOVA!
-
Exclusivacum 7 aniOPINIE/SRI, MJ, CSM, IJ si ICCJ – grup infracțional organizat

